Secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Valentin Preda a declarat, ieri, că dintre cele trei sectoare ale Dunării unde condiţiile de navigaţie sunt înrăutăţite, cea mai gravă situaţie este între kilometrii 560 şi 564, la Giurgiu, însă, deocamdată, nu se pune problema blocării navigaţiei. Preda a precizat, după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că scăderea debitului Dunării afectează condiţiile de navitaţie şi în sectoarele Calafat şi Corabia, unde adâncimea este de 1,6 - 1,8 metri. Potrivit secretarului de stat, 22 de unităţi de dragaj acţionează pentru deblocarea limbilor de nisip care blochează accesul navelor. \"Aceste praguri fac imposibile deplasarea navelor. Suntem nevoiţi să intervenim pentru a debloca limbile de nisip. Avem 10 convoaie şi 22 de unităţi de dragaj. (...) Riscul cel mai mare este scăderea cotelor Dunării până la blocarea navigaţiei pe acest fluviu, însă, în prezent, nu se poate discuta despre acest lucru\", a spus Valentin Preda, precizând că în fiecare zi există nave eşuate, însă situaţia nu este gravă. Potrivit directorului general al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), Daniela Rădulescu, în această săptămână, debitele Dunării ar urma să crească în două sectoare, respectiv Calafat-Corabia şi Cernavodă-Tulcea, însă, ulterior, situaţia s-ar putea înrăutăţi. În acest context, ministrul delegat pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, a arătat că, în urma întâlnirii de ieri, va prezenta Guvernului o situaţie astfel încât să fie alocaţi banii necesari pentru dragarea fluviului. Dobre a mai spus, tot după şedinţa Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, că mai multe oraşe din ţară se confruntă \"cu o serie de probleme legate de secetă\".

APA OPRITĂ Potrivit ministrului delegat pentru Administraţie, în prezent, 14 oraşe, majoritatea din Moldova, au restricţii la alimentarea cu apă potabilă între patru şi 16 ore pe zi. Cele mai mari dintre acestea sunt Adjud şi Lugoj, unde apa este oprită patru ore pe zi.