În România, pentru că s-a produs prea multă energie verde, iar infrastructura energetică nu o poate susţine, producătorii au fost scoşi vinovaţi. Mai precis, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat ieri că în privința sprijinului acordat de stat producției de energie regenerabilă "răul a fost făcut", iar situația nu poate fi schimbată, dar ce pot face autoritățile este să încerce să corecteze efectele acelei decizii. “Când faci pe scară largă energie regenerabilă, trebuie să ai sistemul care să îți țină spatele, de aceea ne ducem pe Tarnița. (...) Asta este situația, nu o putem schimba. Răul a fost făcut (...)", a spus Gerea la conferința Mediafax Talks about Energy.

Ca să fie simplu pentru toată lumea, explicăm cum funcţionează mecanismul: producția de energie regenerabilă este sprijinită de stat prin certificatele verzi, pe care producătorii de energie verde le primesc gratuit de la stat şi le vând furnizorilor de energie, obligați prin lege să le cumpere. După ce le cumpără, furnizorii includ costul de achiziție a certificatelor verzi în facturi. Astfel, factura plătită de toți consumatorii crește, iar energia verde este practic finanțată de populație și firme.

În urmă cu doi ani, Guvernul a observat, după ce mari companii consumatoare de energie au lansat ipoteza ieșirii de pe piață sau pe cea a reducerii producției, acuzând costurile ridicate ale energiei verzi, că sprijinul acordat energiei verzi cauzează dificultăți consumatorilor în ce privește plata facturilor. Din 2013 Guvernul a decis să reducă sprijinul acordat energiei verzi, ceea ce a nemulțumit investitorii în unități de producție a energiei regenerabile.

Una dintre soluțiile identificate de autorități pentru a stabiliza sistemul energetic, în contextul creșterii ponderii energiei verzi în consum din ultimii ani, a fost construcția hidrocentralei Tarnița, proiect gândit încă din perioada fostului regim comunist, al cărei rol este de a echilibra sistemul energetic.

Deși statul a încercat de mai multe ori să atragă investitori privați în proiectul Tarnița, încă nu a reușit să convingă pe nimeni. Drept urmare, statul a inclus în acționariatul Hidro Tarnița, compania de proiect creată pentru a derula investiția de 1,1 miliarde de euro de la Tarnița, câteva companii de stat. Aceste companii însă nu au capacitatea financiară de a susține proiectul. Astfel, Gerea spune că tot ce poate statul să facă este să încurajeze diverse companii private să se implice în această investiție.

Prezent la conferință, Marius Cernat, director în Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, a spus că producătorii de energie regenerabilă plătesc dezechilibrele, adăugând că acesta este modul în care investitorii în energia verde contribuie la siguranța sistemului. În opinia lui Cernat, dacă statul ar fi obligat producătorii de energie verde să investească și la Tarnița, având în vedere că această hidrocentrală ar avea rolul de a echilibra sistemul, valoarea ajutorului prin certificate vezi ar fi crescut, ceea ce ar fi o pus o presiune suplimentară pe facturile consumatorilor.

Gerea a obiectat, spunând că "nu ne încălzește" că există astfel de compensații financiare, pentru că statul vrea să corecteze dezechilibrele generate de energia verde și lucrează să găsească o soluție ca în viiitor orice capacitate de energie regenerabilă suplimentară să găsească un "back-up".