Sub impulsul unei modestii ieşite din comun, fenomen întâlnit din ce în ce mai rar pe eşichierul politichiei locale, Maria Stavrositu ne bagă în boală cu declaraţiile ei de ultimă oră. De pildă, recent, domnia sa spunea că nu este hotărâtă în privinţa candidaturii sale cu repetiţie la şefia organizaţiei municipale Constanţa a PDL. Se ştie că, după un scandal de pomină, cum numai în curtea PDL Constanţa se poate întâmpla, rezultatele alegerilor organizate în vară au fost anulate. Ca atare, prin simpatie, Maria Stavrositu nu a fost confirmată în funcţia de preşedinte al formaţiunii politice amintite. Cazul este cunoscut de către opinia publică. Intriga de la municipiu a fost întoarsă pe toate feţele de presă, subiectul fiind tăvălit pe toate părţile prin pesmet. De fapt, anularea alegerilor cu pricina a aruncat PDL Constanţa în aer, moment în care “naşii” de la centru au strigat “Tâta mare”. După trei aruncări consecutive în aer, copie a fotbaliştilor care câştigă trofee importante, doamna Stavrositu a fost scăpată, unii spun că intenţionat, din braţe. Au lipsit la prindere, cum ar zice domnul Florian, organizatorul la grămadă al pedeliştilor constănţeni, Elena Udrea şi Vasile Blaga, doi dintre cei care obişnuiesc să-şi bage coada în teritoriu. Spre surprinderea totală a galeriei stavrosite, împănată cu foşti primari care au tulit-o de la PSD, doamna Maria a rămas, ca într-o reclamă pentru pastă de dinţi, cu ochii în soare şi cu dinţii la vedere! Clişeul a făcut turul partidului, lăsându-i şi pe alţii cu gura căscată. În lupta pentru şefia partidului, Maria Stavrositu s-a comportat ca o adevărată martiră, sacrificiul său suprem fiind foarte greu de egalat. S-a luptat ca o leoaică, dacă pot să spun aşa, cu gruparea lui Banias, prilej cu care a căzut victimă unor atacuri mârşave. Printre armele de distrugere politică în masă folosite de Banias se numără şi apa chioară, cu care, reamintesc, doamna Maria a fost udată din belşug. Cu toate acestea, nu a mai avansat deloc în înălţime! Poate şi ca o consecinţă a excesului de apă chioară. După ce a trecut prin atâtea şi atâtea peripeţii, Maria Stavrositu ne taie cheful de apă chioară îndoită. Spune, pe un ton lipsit de vlagă, că, în privinţa unei noi candidaturi, rămâne să se decidă până la startul alegerilor. Doar atât a mai rămas, cum sună versurile unui cântec de dragoste, din dârza şi neînfricata Marie? Să se fi speriat domnia sa de o banală sticlă cu apă chioară? Reamintesc că, în zilele cu frecţii politice, anunţa, ca să-l enerveze pe actualul preşedinte interimar al PDL Constanţa, că o să candideze împotriva lui. În aparenţă, pare să fi făcut un pas înapoi. Dacă ţinem cont de meşteşugul pedeliştilor de a pune ţara la cale, nu este exclus să asistăm la o manevră abilă a Mariei Stavrositu. Tactica nu este nouă. Dacă vă amintiţi, în campania electorală pentru alegerile locale, un alt pedelist a făcut o grămadă de fiţe, reuşind să enerveze de-a binelea alegătorii, care, de altfel, l-au şi sancţionat la vot. Până la un punct, Zanfir Iorguş a jucat magistral rolul veteranului care doreşte să se retragă de pe o funcţie importantă, deschizând, chipurile, cu generozitate, porţile afirmării pentru tinerii politicieni. Domnul Iorguş s-a jucat de-a candidatura până când a simţit că pierde teren. Chiar dacă a încercat să se replieze în timp util, a luat-o în freză, cum ar spune electoralul domn Mincă. Mă tem că Maria Stavrositu repetă greşeala lui Iorguş. Sau poate că, revenind cu picioarele pe pământul real al politichiei, a realizat că nu toate blondele seamănă cu Elena Udrea!