Iar am ajuns de râsul lumii. Ziariştii din străinătate au fost inspiraţi chiar de declaraţia şefului statului Traian Băsescu, care a recunoscut cu nonşalanţă că singura modalitate de a vizita ţara la cârma căreia se află este... calea aerului. Numai în cer nu sunt gropi pe teritoriul României (!). „Dacă vreţi să descoperiţi România, nu conduceţi, închiriaţi un elicopter”, recunoştea, cu zâmbetul pe buze, Băsescu. Aşa îşi începe materialul un ziarist al The Economist, care publică pe blogul găzduit de ediţia online un articol despre drumurile noastre, intitulat \"Romania\'s motorway blues\". „Niciodată nu am descoperit România aşa cum am făcut-o din elicopter”, spunea, cu ceva timp în urmă, Băsescu, fiind conştient de faptul că infrastructura de transport rutier a ţării este mult subdezvoltată. Şi atât... Cu siguranţă, este o imagine supărătoare, scrie ziaristul de la The Economist. Majoritatea celor 300 de kilometri stranii de autostradă ai României au fost construiţi în timpul erei comuniste şi îşi arată vârsta. Drumurile care leagă Bucureştiul de celelalte oraşe sunt sufocate în mod cronic. Trenurile nu merg cu mai mult de 50-60 de kilometri pe oră, cu o viteză mai mică decât atunci când au fost construite liniile ferate. Dunărea îi uimeşte pe cei câţiva turişti care vin în croazieră cu vastitatea sa subexploatată, constată The Economist în secţiunea dedicată blogului pentru Europa de Est (Eastrern Approaches). Un raport al Forumului Băncii Mondiale clasează România pe locul 134 din 139 de ţări în privinţa calităţii drumurilor sale. Cândva, ţara a avut peste 3.000 de kilometri de autostradă. Pe hârtie, adică proiectaţi la ordinele lui Nicolae Ceauşescu. Abia dacă a fost realizată o zecime. Comparaţi cu Ungaria vecină, ţară mai mică decât jumătate din România, care are peste 1.100 de kilometri de autostradă. În 2009, cei trei prezentatori de la \"Top Gear\", populara emisiune auto din Marea Britanie, au venit în România pentru a merge pe autostrăzile acestei ţări şi au descoperit că până la 11.00 dimineaţa deja terminaseră drumul. Doi ani mai târziu, situaţia nu s-a îmbunătăţi prea mult. Cele câteva proiecte progresează lent, în cel mai bun caz, arată The Economist. Încă 21 de kilometri din Autostrada Soarelui, care duce de la Bucureşti la Marea Neagră, au fost terminaţi în iulie. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a spus că bucata care mai rămâne va fi terminată până în iunie 2012. Însă, dat fiind faptul că lucrările la această autostradă de 225 de kilometri au început cu peste 30 de ani în urmă şi că cea mai dificilă parte, care implică poduri şi viaducte, a fost terminată în 1987, românii pot fi iertaţi pentru cinismul lor... Ce a mers prost? O economie încetinită şi o lipsă de investiţii sunt vinovaţii evidenţi. Se adaugă amestecul toxic al iureşului subcontractanţilor corupţi, procedurile legale ineficiente care permit exproprierile şi loviturile politice date pe la spate, explică The Economist.