Statele europene ar putea pune în circulaţie în cadrul Naţiunilor Unite un document care să conţină o serie de sancţiuni la adresa Iranului, însă oficialii consideră că numai a doua sau a treia rundă de restricţii dure ar putea să aibă efect asupra programului nuclear iranian. Viitorul document ar trebui să includă restricţii în ceea ce priveşte programul nuclear şi de rachete balistice al Iranului, dar analiştii nu le consideră eficiente pentru stoparea activităţilor de îmbogăţire a uraniului. Testul crucial va fi atunci cînd grupul ce se ocupă de negocieri, format din membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate, Statele Unite, Marea Britanie, China, Rusia, Franţa plus Germania se va hotărî să impună o a doua sau a treia rundă de rezoluţii severe în următoarele luni. Emyr Jones Parry, ambasadorul Marii Britanii la Naţiunilor Unite, a declarat că proiectul lor în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, la începutul săptămînii viitoare.

Statele occidentale susţin că acesta intenţionează să se doteze cu arma nucleară, în timp ce autorităţile de la Teheran afirmă că programul nuclear are ca unic scop producerea de energie. Frustrarea pe plan internaţional a fost generată de întreruperea în această lună a negocierilor dintre Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă, Javier Solana şi negociatorul-şef iranian, Ali Larijani.

Autorităţile de la Moscova şi cele de le Beijing au dat dovadă de mai multă rezervare în cadrul negocierilor. Rusia are legături comerciale puternice cu Iranul, iar China depinde de exporturile sale de petrol. Ambele state susţin că ameninţarea cu violenţa este absolut inacceptabilă.

Mai mulţi dilpomaţi europeni au declarat că este vital ca procesul elaborării sancţiunilor să continue într-un ritm care să permită Rusiei şi Chinei să rămînă în cursă. Cea mai aprinsă dezbatere va fi pe tema aplicării de sancţiuni în cazul resurselor de petrol şi gaz ale Iranului, chiar dacă unii analişti susţin că acestea vor fi ridicate cu timpul. Iranul este a patra ţară în ceea ce priveşte exportul de petrol. CIA susţine că Iranul este departe de a obţine o armă nucleară, iar administraţia de la Washington a precizat că va accepta un ritm mai lent de impunere a sancţiunilor, dacă acest lucru permite ralierea Chinei şi Rusiei.

În cadrul vizitei efectuate de premierul Ehud Olmert la Moscova, în urma unei întrevederi cu preşedintele rus, oficialul israelian a evocat nemulţumirea Rusiei cu privire la posibilitatea ca Iranul să se doteze cu tehnologie nucleară. Israelul este la rîndul lui suspectat că deţine arme nucleare, dar autorităţile nu au confirmat niciodată această ipoteză. Adversitatea dintre Iran şi Israel este de notorietate, accentuată de declaraţiile incendiare ale preşedintelui Ahmadinejad. Totuşi, Israelul nu are nicio intenţie agresivă împotriva Iranului, a dat asigurări vicepremierul Shimon Peres, după ce prim-ministrul Olmert a avertizat regimul de la Teheran că va plăti un preţ mare pentru continuarea programului nuclear. Israelul a cerut de multe ori Statelor Unite şi altor ţări să se ocupe de programul nuclear iranian, suspectat că are rolul fabricării armelor nucleare.