Figuri ale Revoluţiei Iasomiei, WikiLeaks, fondatorii Internetului şi UE figurează printre cei 241 de candidaţi, dintre care 54 de organizaţii, un număr record, pentru acordarea Premiului Nobel pentru Pace din acest an. Precedentul record data de anul trecut, cu 237 de candidaturi.

Lista de pretendenţi rămâne un secret bine păzit timp de cel puţin 50 de ani, în conformitate cu statutul Nobel, dar, fără a trăda identitatea nominalizaţilor. Ediţia din 2011 este însă vizibil influenţată de revoltele populare din lumea arabă. Mii de persoane din întreaga lume, parlamentari şi miniştri, laureaţi precedenţi, membri ai unor instanţe internaţionale, unii profesori de universitate, obişnuiesc să propună o candidatură, data-limită pentru trimiterea propunerilor fiind fixată pentru data de 1 februarie.

Un deputat norvegian, Snorre Valen, a confirmat că a propus WikiLeaks pentru acordarea premiului Nobel, apreciind că site-ul creat de australianul Julian Assange şi specializat în publicarea de informaţii confidenţiale a permis ridicarea vălului care acoperă corupţia, crimele de război şi tortura. Organizaţia neguvernamentală rusă pentru drepturile omului Memorial şi unul din directorii săi, Svetlana Ganuşkina, au fost nominalizaţi pentru eforturile lor depuse pentru protejarea libertăţilor în Rusia. Figurează de asemenea pe lista persoanelor propuse cei trei bărbaţi creditaţi cu crearea Internetului, americanii Larry Roberts şi Vint Cerf şi britanicul Tim Berners-Lee. Invenţia lor a permis apariţia unor site-uri cum ar fi Twitter şi Facebook, care au jucat un rol important în Rvoluţia Iasomiei. Alte candidaturi cunoscute sunt: UE, fostul cancelar german Helmut Kohl, preşedinta liberiană Ellen Johnson Sirleaf şi disidentul cubanez Oswaldo Paya Sardinas.

Numele laureatului sau laureaţilor va fi anunţat în octombrie, premiul urmând să fie înmânat în mod tradiţional pe data de 10 decembrie, data comemorării morţii fondatorului său, inventatorul suedez al dinamitei, Alfred Nobel. Anul trecut, comitetul Nobel, compus din cinci membri desemnaţi de Parlamentul norvegian, a provocat furia autorităţilor de la Beijing, recompensându-l pe disidentul chinez încarcerat, Liu Xiaobo.