Numărul atacurilor teroriste s-a stabilizat după 2007, relevă The Global Terrorism Index, un studiu realizat de Institute for Economics and Peace (IEP), cu sediul la Sydney, precizând că acestea au înregistrat o creştere importantă în perioada 2002-2007. Conform studiului, peste o treime din totalul victimelor înregistrate în perioada 2002-2011 sunt irakieni. Acest Index clasează şi compară 158 de ţări, pe o perioadă de zece ani, relevând impactul terorismului. Studiul precizează că cel mai important nivel al impactului terorismului s-a înregistrat în perioada 2005-2007, pe fundalul unor evenimente în Irak. Pakistanul, India şi Afganistanul deţin fiecare 12%, 11% şi 10% din incidentele înregistrate la nivel global în perioada 2002-2009, se arată în raport. Thailanda, cu o pondere de 5%, dar şi Filipine şi Rusia, cu o pondere de câte 4% fiecare, deţin o poziţie notabilă. ”Tendinţa de ansamblu oferă speranţă optimiştilor, în contextul în care creşterea puternică a activităţilor teroriste înregistrată în perioada 2003-2007 s-a oprit, însă situaţia care se deteriorează în Siria şi alte viitoare posibile conflicte în Orientul Mijlociu pot răsturna situaţia”, se subliniază în raport.

Atacurile soldate cu morţi în Europa de Vest sunt în descreştere începând din 2002, însă nivelul morţilor rămâne de 19 ori mai mare decât în SUA, se arată în acest studiu, care nu include atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001. America de Nord este prezentată ca regiunea cel mai puţin probabil expusă unor incidente de natură teroristă, urmată de Europa Occidentală şi America Latină. Doar 31 de state nu s-au confruntat cu un atac terorist în perioada 2002-2011. Acesta arată că al-Qaida este mult mai slăbită şi se face vinovată doar de un atac din cele 4.564 comise în 2011, deşi, potrivit unor corespondenţi, studiul nu include filiale al-Qaida ca acelea din Yemen şi Africa de Nord, care se fac vinovate de sute de alte morţi.

Indexul defineşte terorismul drept ”ameninţarea cu sau utilizarea forţei ilegale sau violenţei de către un actor altul decât un stat, cu obiectivul de a atinge un scop politic, economic, religios sau social prin frică, coerciţie sau intimidare”. Între ale concluzii-cheie, studiul argumentează că ţările cu venituri mici sunt mai puţin expuse terorismului decât cele cu venituri medii, sugerând că sărăcia nu reprezintă un motiv de atac. Studiul mai arată că terorismul este corelat cu un nivel scăzut de stabilitate politică, un nivel scăzut de coeziune între diverse grupuri în cadrul societăţii, încălcarea drepturilor omului şi un nivel ridicat al nemulţumirii unor grupuri.