Numărul cazurilor de obezitate la şcolari, mai ales în învăţămîntul primar, s-a dublat în ultimii opt ani, din cauza stiului de viaţă nesănătos al micuţilor, potrivit unui studiu al Institutului de Sănătate Publică (ISP) Bucureşti - Compartimentul de Igienă a Copiilor şi Tinerilor. “În România, datele examenelor medicale de bilanţ efectuate în unităţile de învăţămînt la clasele I, IV, VIII, XII, prelucrate şi interpretate la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti, Compartimentul de Igiena Copiilor şi Tinerilor, au pus în evidenţă o creştere a prevalenţei obezităţii neendocrine, prevalenţă care s-a dublat în ultimii opt ani”, a anunţat semnatarul raportului, conf. dr. Aurelia Cordeanu, medic primar igienă, cercetător ştiinţific şi şef al compartimentului. Pe grupe de vîrstă se constată o creştere mai accentuată a obezităţii la copiii din învăţămîntul primar. Astfel, dacă în 2001, în clasa a IV-a , obezitatea neendocrină a fost de 1,6%, în 2008 a ajuns la 3,6%. La clasa a VIII-a, prevalenţa obsezităţii a fost de 1,7% în 2001, pentru ca şapte ani mai tîrziu să crească la 3,4%, iar în clasa a XII - a, ponderea obezităţii a crescut de la 1,4% în 2001, la 2,8% în 2008. Autorul studiului spune că între factorii etiologici ai obezităţii se regăseşte stilul de viaţă nesănătos, concretizat printr-un orar al meselor modificat, adică micuţii mănîncă de două ori pe zi sau numai odată. “Majoritatea copiilor obezi servesc mai multe gustări pe parcursul unei zile, constînd în dulciuri, minuturi, snacks-uri şi, rareori, consumă fructe. În alimentaţia copiilor şi adolescenţilor supraponderali şi obezi se regăseşte de mai multe ori pe zi consumul de produse fast-food, dulciuri, băuturi răcoritoare carbogazoase. Astfel că, în structurarea regimului de activitate şi odihnă, sînt prezenţi numeroşi factori de risc, dintre care cei mai importanţi vizează regimul alimentar dezechilibrat, cu consum crescut de alimente hipercalorice, activitatea fizică redusă, sedentarismul şi durata insuficientă a somnului”, a mai spus medicul. Obezitatea apărută la copii şi adolescenţi are un impact deosebit asupra stării de sănătate, atît fizică cît şi psihică. Un alt factor important al impactului pe sănătate este faptul că gradul de obezitate din copilărie influenţează gradul de obezitate de la maturitate. Copiii supraponderali sau obezi au mai multe şanse să rămînă obezi ca adolescenţi decît copiii cu greutate normală. Tot astfel, cu cît un copil se menţine obez odată cu înaintarea în vîrstă, cu atît mai mari sînt şansele ca el să devină un adult obez. Adolescenţa, în mod special, pare să fie o perioadă sensibilă pentru apariţia obezităţii. În jur de 80 la sută din adolescenţii obezi devin adulţi obezi, totuşi riscul ca un copil obez să devină un adult obez este mai puţin evident.

Consecinţele imediate ale supraponderălitaţii, de natură psiho-socială

“Copiii obezi nu au încredere în ei şi sînt nemultumiţi în ceea ce priveşte aspectul lor fizic. De cele mai multe ori, copiii şi adolescenţii obezi prezintă complexe de inferioritate, autostimă relativ scăzută sau fluctuantă, adesea aceste comportamente fiind determinate şi accentuate de anturaj, prin ironii, porecle etc. Pentru copiii obezi, îndepărtarea de la jocuri este şi ea o formă de stigmatizare socială deşi, adeseori, persoanele obeze devin adevăraţi confidenţi de încredere, situaţi în umbra unor persoane normoponderale pe care le invidiază în secret. De asemenea copiii şi adolescenţii obezi sînt mai predispuşi să aibă rezultate slabe la învăţătură, să aibă perspective mai reduse în găsirea unui loc de muncă, să fie izolaţi social”, potrivit studiului. Cercetarile au arătat că acei copii care suferă de obezitate consideră că această boală este un handicap fizic mai mare decît pierderea unui picior. Pe lîngă impactul psihic, printre problemele de sănătate cu care se pot confrunta copiii şi adolescenţii obezi se numără: diabet tip II, cardiopatie, pancreatită, afecţiuni ale ficatului, afecţiuni osteoarticulare, probleme ortopedice (legate de structura piciorului), probleme respiratorii cum ar fi obturarea căilor respiratorii superioare şi restrîngerea excursiilor costale, ceea ce conduce la apnee în timpul somnului , reflux esofagian, calculi biliari, disfuncţii ale stomacului, disfuncţii în alimentaţie, cum ar fi bulimia. Excesul de greutate acumulat în jurul taliei la copiii şi adolescenţii obezi poate, de asemenea, să crească riscul apariţiei unor probleme cardiovasculare şi a hipertensiunii, toleranţă anormală la glucoză (ce conduce la diabet) şi creşteri ale colesterolului. OMS descrie obezitatea ca o afecţiune în creştere, îmbrăcînd aspectul unei epidemii mondiale care reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.