Dacă la capitolul copii seropozitivi, România este campioana Europei, ţara noastră tinde să îşi facă un trist renume şi din problema copiilor abandonaţi. Pe lîngă sărăcia cruntă în care se zbat cele mai multe familii tinere, exodul milioanelor de români a lovit puternic în cei lăsaţi acasă sau abandonaţi chiar de pe scările maternităţii: copiii. Este un lucru demonstrat de statisticile care arată că, deşi acest fenomen este întîlnit în mai toată Europa, abandonarea copiilor a căpătat forme extreme în România şi Bulgaria. Un raport al Consiliului Europei arată că în ultimii ani a revenit moda “turnurilor pentru bebeluşi”, mai ales că mulţi nou-născuţi sînt în mod periodic descoperiţi în pubele sau locuri publice, în vreme ce alţii, mai puţin numeroşi, sînt abandonaţi în locuri speciale. “Asistăm la revenirea controversată a turnurilor pentru bebeluşi”, explică parlamentarul britanic Michael Hanckok, autorul unui raport dezbătut la Strasbourg. Pentru a da o mînă de ajutor mămicilor aflate în dificultate, în Germania, Elveţia, Austria, Ungaria, Slovacia, Belgia şi Italia au fost instalate în ultimii ani “cutii pentru bebeluşi”. Accesibile din exterior, aici poate fi abandonat un copil în mod anonim, acesta urmînd a fi încredinţat unor părinţi adoptivi. Înregistrat imediat, chiar dacă mama sa dispune de o perioadă în care poate să îşi ia copilul înapoi, acesta primeşte un nume şi un prenume. Numai în Germania există 80 de astfel de amenajări şi circa zece în ţări ca Italia sau Cehia, dar fenomenul este prezent la nivel mondial, Japonia creînd, în prezent, un astfel de centru la Kumamoto. Pe de altă parte, în Statele Unite, începînd din 1999, majoritatea statelor permit abandonul anonim al bebeluşilor, de la naştere pînă la un an, în zone special amenajate şi securizate, fără riscul de urmărire penală. “Este un rău mai mic, deoarece viaţa copilului nu mai este pusă în pericol şi acesta devine adoptabil”, a explicat parlamentarul francez Andre Schneider. Aceleaşi argumente sînt aduse şi pentru naşterea în anonimat, foarte puţin răspîndită, cu excepţia Franţei, unde sînt înregistrate circa 500 de astfel de naşteri pe an. “Lipsa de copii adoptabili este un factor agravant al practicii abandonului anonim”, potrivit Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Raportul, sărac în statistici pe acest subiect sensibil, afirmă că fenomenul abandonului “este departe de a înceta în Europa Centrală şi Orientală şi este prezent şi în Europa Occidentală”. Mamele care renunţă la nou-născuţi sînt mai ales tinere, adeseori imigrante, fără venituri şi care nu au putut recurge la contracepţie sau avort. Dacă în România şi Bulgaria, numărul copiilor abandonaţi în instituţii rămîne foarte ridicat, în Ucraina abandonul se explică prin presiunea familială asupra mamei. Există şi cazuri în care mame bolnave de SIDA îşi abandonează nou-născuţii susceptibili a fi purtători ai virusului, mai ales în Rusia, Ucraina sau Georgia.