Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF) a comandat un studiu care tratează evoluţia cererii de forţă de muncă pînă în anul 2010. Potrivit ministrului MMSSF, Gheorghe Barbu, studiul, comandat de instituţia pe care o conduce şi realizat de Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS), analizează evoluţia ocupaţiilor din România începînd din 1977 şi face previziuni despre modificările care se vor produce în domeniu în următorii ani. Configurarea tendinţelor ultimilor 20 de ani, elaborarea primelor monografii ocupaţionale reprezentative pentru fiecare ramură economică, definirea nevoilor de pregătire profesională a personalului din firmele româneşti şi analizarea gradului de corelare dintre cererea şi oferta de forţă de muncă au fost principalele obiective ale studiului. Potrivit cercetătorilor care au lucrat la elaborarea primului studiu de acest tip din ultimii 16 ani, sistemul ocupaţional din România a cunoscut mutaţii ample din 1977, anul de la care a început analiza. Cele mai spectaculoase modificări au fost înregistrate la grupele de lucrători calificaţi din agricultură, silvicultură şi pescuit, reducerea fiind, din 1977 şi pînă în 1992, de 1,58 de milioane de persoane. Potrivit studiului realizat de INCSMPS, ocupaţiile pentru care s-au creat noi locuri de muncă în acest domeniu de activitate sînt mecanic agricol şi agent de pază, iar meserii precum brutar, biotehnician, patiser sau subinginer sînt pe cale să dispară din domeniul amintit. Inginerul mecanic şi zootehnistul sînt principalele ocupaţii care şi-au schimbat semnificativ conţinutul, iar ocupaţiile în care specialiştii cred că se vor face angajări în viitorul apropiat sînt cele de şofer, mecanic agricol şi muncitori de diferite categorii. "M-a surprins scăderea numărului de personal calificat în agricultură, dar eu pun această chestiune pe seama tehnologiilor care se vor utiliza şi este evident că atunci cînd vii cu o maşină de recoltat care are o productivitate de nu ştiu cîte zeci de hectare într-o zi, numărul scade", a declarat Barbu, deşi adevărata cauză este legată de faptul că agricultorii sînt descurajaţi de veniturile reduse iar populaţia care se ocupă de acest sector este în majoritate trecută de a doua… tinereţe.

Deficit de forţă de muncă în construcţii

De asemenea, în perioada 1992-2002, numărul muncitorilor calificaţi s-a redus cu 2,14 milioane, o scădere semnificativă fiind resimţită în special în industria prelucrătoare. Pe de altă parte, ramurile economice din comerţ, activitate hotelieră şi de alimentaţie publică, finanţe, bănci, asigurări, sănătate şi asistenţă socială şi-au mărit efectivele, dar nu în ritmul necesar, subliniază cercetătorii. Principalele competenţe asociate cu schimbările în conţinutul muncii sînt utilizarea computerului, rezolvarea problemelor apărute, managementul resurselor şi comunicare. Studiul a analizat şi evoluţia tehnologică din firmele româneşti. 42% dintre reprezentanţii firmelor consideră că, în ultimii cinci ani, au avut loc, în instituţiile lor, schimbări importante în plan tehnologic, iar un procent asemănător estimează că se vor produce astfel de schimbări şi în următorii cinci ani. Industria prelucrătoare, transportul şi industria extractivă sînt domeniile în care a fost cel mai mult resimţită modernizarea tehnologică. Ministrul Barbu a precizat că cele mai multe firme creatoare de locuri de muncă sînt din construcţii şi sectorul serviciilor. Demnitarul a apreciat însă că, în acest moment, România se confruntă cu un deficit de forţă de muncă în domeniul construcţiilor, chiar dacă cercetătorii apreciază că, în următorii ani, acesta va fi unul din domeniile care se vor dezvolta, alături de IT şi infrastructură. Pe termen scurt, în construcţii vor fi căutaţi zidarii, inginerii, dulgherii, instalatorii şi zugravii, iar pe termen mediu, cu precădere zidarii, tîmplarii şi montatorii. Schimbări de conţinut au apărut şi în cazul mecanicilor, inginerilor constructori şi inginerilor constructori în telecomunicaţii. Studiul a demonstrat că percepţia angajatorilor conform căreia ar exista ofertă de muncă abundentă nu este reală, din ce în ce mai multe firme avînd dificultăţi în recrutarea personalului mai mult sau mai puţin calificat.