Numărul soldaţilor americani desfăşuraţi în Irak a atins un nivel fără precedent în cei peste patru ani de conflict, ajungînd la aproape 162.000 de militari, din cauza prezenţei simultane a unităţilor ce urmează să plece şi a celor sosite deja pe teren, a anunţat Pentagonul. În acest context, batalionul danez prezent în Irak din 2003 a părăsit această ţară, a anunţat, marţi, Comandamentul operaţional al armatei daneze (HOK). Hans Vedholm, purtător de cuvînt al HOK, a precizat că majoritatea soldaţilor erau pe drum spre Danemarca, în timp ce alţii se află în Kuwait. Ofiţerul a precizat că ultimii membri ai batalionului au ajuns în Kuwait duminică. Danemarca, aliat fidel al SUA, a anunţat în februarie că va retrage, în august, acest batalion mobilizat la Basra, în sudul Irakului, sub comandament britanic. Ţara scandinavă continuă însă să fie prezentă în Irak, unde a trimis recent o unitate formată din patru elicoptere şi circa 50 de persoane.

Un alt fidel aliat al SUA, Marea Britanie, este acuzat că intenţionează să abandoneze 91 de translatori irakieni şi familiile acestora, care riscă să fie persecutaţi şi chiar ucişi la retragerea trupelor britanice, relatează cotidianul “The Times”. Publicaţia a aflat că Guvernul de la Londra a ignorat cererile unor responsabili militari din Basra de relaxare a reglementărilor privind azilul pentru a-i primi pe irakienii care au ajutat trupele britanice. Un translator care a lucrat cu militarii britanici din 2004 şi doreşte să înceapă o nouă viaţă în Marea Britanie a fost sfătuit de Ministerul de Interne să citească site-ul pentru solicitanţii de azil, pentru că nu va primi niciun favor. Există deja indicii că insurgenţii irakieni îi au în vizor pe colaboratorii forţelor britanice. Sute de translatori şi alţi colaboratori ai coaliţiei internaţionale au fost răpiţi, torturaţi şi chiar ucişi în ultimii patru ani. Danemarca a făcut deja aranjamentele necesare pentru acceptarea colegilor irakieni, în timp ce SUA vor oferi azil la 7.000 de refugiaţi.

În timp ce aliaţii SUA îşi reconsideră poziţiile în Irak, miliţiile şiite au iniţiat o luptă pentru supremaţie politică şi control al resurselor în sudul Irakului, în contextul reducerii trupelor britanice, confirmînd temerile privind posibilitatea deteriorării situaţiei în cazul retragerii efectivelor americane. Trei facţiuni politice şiite sînt angrenate într-un conflict sîngeros, pe fondul căruia oraşul Basra a fost lăsat în mîinile miliţiilor şi grupurilor criminale. Oraşul este paralizat de ineficienţa instituţiilor oficiale, de asasinate politice, reglări de conturi; totul în contextul creşterii influenţei organizaţiilor criminale, arată un raport recent al International Crisis Group. După înlăturarea lui Saddam Hussein în aprilie 2003, forţele britanice au preluat controlul regiunii Basra. În februarie, vicepreşedintele american, Dick Cheney, afirma că Basra este una din zonele în care lucrurile merg destul de bine.