Specialiştii sînt de părere că hepatita cronică B ridică probleme de sănătate publică în întreaga lume, dar în special în Europa şi în Orientul Mijlociu, unde se estimează că, în viitorul apropiat, numărul persoanelor infectate va creşte tot mai mult. Majoritatea pacienţilor rămîn nediagnosticaţi şi netrataţi, situaţie ce duce la majorarea costurilor legate de tratamentul complicaţiilor şi la înmulţirea deceselor prin cancer hepatic şi ciroză. Statisticile arată că în Europa şi Orientul Mijlociu, 10 milioane de oameni trăiesc cu hepatită cronică B. Dintre aceştia, doar 10% au fost diagnosticaţi, iar dintre cei diagnosticaţi, doar 10% primesc un tratament. În România, aproape 1 milion de români (între 2% şi 7% din populaţie - conform estimărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii) sînt infectaţi cu virusul hepatitei cronice B şi, ca urmare, sînt supuşi riscului potenţial de progresie a bolii. Hepatita cronică B netratată conduce într-un ritm de 3-4 ori mai rapid decît hepatita cronică C la ciroză hepatică şi cancer hepatic. Rata de cronicizare şi apariţia cirozei hepatice este de 6-8% pe an, iar a cancerului hepatic este de 2-3% pe an. Specialiştii sînt de părere că trebuie făcute toate eforturile pentru ca purtătorii virusului hepatitei B să fie identificaţi prin teste adecvate aplicate tuturor persoanelor la risc. Cînd este indicată terapia, este foarte important să fie administrate medicamente cu eficienţă antivirală ridicată şi barieră genetică înaltă pentru a obţine controlul virusului hepatitei B la niveluri nedetectabile şi pentru a evita dezvoltarea rezistenţei la antivirale, pentru că dezvoltarea acestei rezistenţe poate duce uşor la pierderea beneficiilor obţinute în urma tratamentului şi poate compromite alte tratamente ulterioare.