Numărul cetăţenilor români înregistraţi în sistemul irlandez de servicii sociale, care permite ocuparea unui loc de muncă, a scăzut în 2009 cu mai mult de jumătate, din cauza situaţiei economice dificile din această ţară, relatează cotidianul „The Irish Times”, în ediţia electronică. În pofida acestui fapt, românii reprezintă un subiect de speculaţii atunci când este vorba despre locuri de muncă. Aceştia sunt liberi să călătorească în întreaga UE, dar nu au dreptul să lucreze unde doresc. „Românii, care au sosit cel mai recent, se află acolo unde erau polonezii în urmă cu şase ani”, afirmă Mariusz, un rezident polonez care trăieşte în comitatul irlandez Kildare. Bărbatul susţine că românii nu au nicio putere de negociere şi fac competiţie neloială altor muncitori imigranţi, acceptând sume cu mult sub salariul minim. „Nu am nici o problemă cu ei, chiar nu am. Aşa eram noi, polonezii, doar în urmă cu câţiva ani. Polonia este Manhattan pentru români. Ce credeţi că este Irlanda pentru ei?”, se întreabă polonezul.

Piaras MacEnri, profesor de imigraţie la Universitatea College Cork, descrie fenomenul de subculturi multiple, care, extrapolând statisticile internaţionale, ar putea viza o zecime din populaţia imigrantă. Acesta este de părere că mulţi români sunt atraşi într-o întreagă lume a pieţei negre. Iar sistemul de reglementare este atât de inadecvat, încât astfel de situaţii se pot dezvolta şi pot persista, exacerbate de noua opinie potrivit căreia un post de muncă trebuie păstrat cu orice preţ. Într-o astfel de atmosferă, preocupările privind legislaţia muncii şi drepturile muncitorilor au fost excluse din agenda autorităţilor.