Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare (USAID) a finalizat un studiu preliminar de oportunitate a investiţiilor de remediere a eroziunii costiere în Mamaia. La întocmirea studiului au fost consultaţi reprezentanţi ai Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, Direcţia Apelor Dobrogea Litoral (DADL), Institutul Naţional pentru Cercetare Dezvoltare în Turism (INCDT), Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” (INCDM) şi Asociaţia Patronatului din Turism Mamaia. De asemenea, a fost luat în calcul şi studiul de impact întocmit de specilişti japonezi în cadrul programului JICA. La întocmirea studiului, reprezentanţii USAID au avut în vedere capacitatea efectivă de primire a plajei, precum şi capacitatea necesară, evoluţia turismului, veniturile generate de turism în afara staţiunii Mamaia, veniturile staţiunii Mamaia şi veniturile autorităţilor locale din impozite şi taxe generate de staţiunea Mamaia. Specialiştii au creat două scenarii: pesimist, fără măsuri de stopare sau remediere a eroziunii costiere, şi cel optimist, cu implementarea de măsuri investiţionale de stopare şi remediere a eroziunii costiere. A fost luat ca an de referinţă 2005 şi s-a calculate pentru următorii 25 de ani neluîndu-se în calcul decît capacitatea existentă de cazare. În studiul întocmit de USAID sezonul estival a fost calculat pentru o perioadă de 153 de zile în condiţiile unui sejur mediu de 4,26 zile. Conform studiului lungimea toatală a plajei din Mamaia este de 9,3 km, iar eroziunea anuală este de 0,73 m. Conform scenariului pesimist, în acest moment turiştii au la dispoziţie 45,00 ha de plajă, iar pînă în anul 2014 cînd plaja se va reduce la 20,00 ha, numărul turiştilor va ajunge la zero, iar în anul 2030 şi plajele litoralului românesc vor fi inexistente. Tot în cadrul scenariului pesimist s-a luat ca reper anul 2005 cînd capacitatea optimă de primire a plajei a fost de 25.000 de turişti. Această suprafaţă va scădea de la an la an, astfel încît din 2015 va începe pierderea masivă a turiştilor ca urmare a diminuării suprafeţelor de nisip. Conform studiului întocmit de USAID, din 2014 veniturile staţiunii Mamaia, care are o pondere importantă în economia zonală, vor începe să scadă iar în 2030 vor fi ZERO! Conform aceluiaşi studiu, tot din acel an taxele plătite de agenţii economici din staţiune vor începe să se egalizeze cu cîştigurile aşa că acest obiectiv va deveni o staţiune moartă.

Scenariul optimist prevede menţinerea suprafeţei utile de plajă şi chiar majorarea ei cu condiţia ca investiţiile să fie demarcate de îndată. USAID precizează că impactul măririi suprafeţelor de plajă va fi unul benefic şi va duce la creşterea numărului de turişti. Dacă se vor face investiţiile pentru protejarea plajei, din 2015 staţiunea va aduce un venit anual constant de 350.000.000 lei, iar impozitele şi taxele încasate de stat vor ajunge la 900.000 lei. Potrivit aceluiaşi studiu, turiştii vor mai cheltui pentru alte servicii peste 50.000.000 lei pe sezon. Pentru a ajunge la acest rezultat optimist, în perioada 2007-2010 trebuie începute lucrări de reabilitare a două diguri submerse “sparge val” completat de realizarea unui nou epiu submers şi înnisiparea cu 180.000 mc. Această măsură este valabilă pentru Mamaia Sud şi va costa peste 12 milioane de euro. O altă lucrare în valoare de peste 320.000 de euro vizează realizarea a două epiuri submerse în zona de Nord a staţiunii. Alte 12 milioane de euro sînt necesare pentru reabilitarea zonei centrale a staţiunii Mamaia, zonă la care lucrările se vor termina în 2013. Şi aici vor fi refăcute digurile submerse “sparge val” şi se va realiza un nou epiu sub nivelul apei. Proiectul de reabilitare în staţiunea Mamaia, precum şi calcularea costurilor au fost întocmite de specialişti japonezi în cadrul programului JICA. Conform purtătorului de cuvînt al DADL, Cătălin Anton, lucrările vor începe în 2007 şi se întinde pînă în 2012. “În acest interval vor fi executate anual lucrări în valoare de peste 4 milioane de euro din care 85% reprezintă un grant extern, iar 15% din sumă va fi asigurată de la bugetul de stat”, a declarat Cătălin Anton. Studiul USAID mai arată că DADL va trebui să caute surse proprii de întreţinere a plajelor pentru că cele încasate din închirierea acestor obiective nu vor mai fi suficiente începînd din 2010. Deficitul va creşte de la an de an astfel că în anul 2025 DADL va avea nevoie de peste un million de euro pentru realizarea lucrărilor de întreţinere, în timp ce nu va putea scoate mai mult de 330.000 de euro din închirierea sectoarelor de plajă.