Creşterea constatată în fiecare an a numărului victimelor dezastrelor naturale din cauza încălzirii climatice este de acum inevitabilă şi acest număr ar putea ajunge, în 2015, la 375 de milioane de persoane, potrivit estimărilor Oxfam International. Această organizaţie neguvernamentală specializată în sprijinirea dezvoltării a cerut miniştilor Mediului ai ţărilor membre ale grupului G8, reuniţi la Siracuza, în Sicilia, să stabilească obiective măsurabile şi niveluri de emisii de gaze cu efect de seră şi să pună la dispoziţia ţărilor în curs de dezvoltare cel puţin 50 de miliarde de dolari pe an pentru a se adapta la schimbările climatice. Numărul persoanelor afectate de catastrofele climatice va creşte cu 50% comparativ cu cele 250 de milioane de victime din prezent şi ar putea ajunge la 375 de milioane în următorii şase ani, afirmă Oxfam, care se bazează pe analiza a 6.500 de catastrofe climatice înregistrate din 1980. Potrivit Oxfam, pentru a inversa tendinţa, emisiile de dioxid de carbon ale ţărilor industralizate ar trebui reduse cu 40% pînă în 2020, comparativ cu nivelul anilor \'90. Obiectivul de reducere cu 50% emisiilor pînă în 2050, adoptat de G8 în Japonia, în 2008, este insuficient. “Fiecare procent sub obiectivul de 40% pînă în 2020 reprezintă un risc pentru populaţiile cele mai sărace şi măreşte riscul pentru producerea de catastrofe naturale”, a conchis organizaţia.

Miniştrii Mediului din ţările membre ale grupului G8 şi din zeci de ţări emergente s-au reunit de miercuri la Siracuza, pentru a analiza obiectivele pentru diminuarea efectelor încălzirii climatice pe care intenţionează să le susţină în cadrul reuniunii pe tema climei organizată în decembrie, de Naţiunile Unite, la Copenhaga. Totodată, Conferinţa “Protejarea biodiversitatii – după 2010” va avea loc pe 27 aprilie, la Atena. Declinul constant al ecosistemelor şi speciilor, în ciuda programului Natura 2000, i-a determinat pe membrii UE să adopte o nouă politică comunitară privind biodiversitatea. Circa 230 de delegaţi din toate statele membre ale UE, alături de reprezentanţi ai ONG-urilor, ai întreprinderilor europene şi ai organizaţiilor ONU vor discuta actuala politică a UE privind conservarea biodiversităţii pentru a identifica priorităţi în vederea unor acţiuni viitoare. Sesiunile paralele vor acoperi teme precum efectele schimbărilor climatice asupra biodiversităţii, răspunsul din partea industriei şi întreprinderilor, posibilele îmbunătăţiri ale reţelei Natura 2000, nevoia de a include în mod mai eficient aspectele legate de biodiversitate în alte domenii de politică (precum agricultura, pescuitul, dezvoltarea regională, transporturile, energia, comerţul şi sprijinul pentru dezvoltare) şi nevoia de a asigura includerea adevăratei valori a biodiversităţii în economie şi în contabilitate.