În ultimii ani, ziua de 1 mai este sărbătorită cu proteste violente în vestul Europei. Cele mai violente confruntări au izbucnit în timpul manifestaţiilor din Germania, în special la Berlin, în noaptea de vineri spre sîmbătă, între militanţi de extremă-stînga şi forţele de ordine. Ciocnirile s-au soldat cu numeroşi răniţi, iar poliţia din Berlin a anunţat că a reţinut cîteva zeci de persoane. În cursul zilei, violenţe au avut loc şi la Dortmund, Ulm şi Mayence, cu ocazia mitingurilor organizate de sindicate sau a manifestaţiilor antifasciste în semn de protest faţă de mitingurile neo-naziste. Conform presei germane, în total au fost reţinute cîteva sute de militanţi violenţi sau care au provocat distrugeri în toată ţara, unde aproape o jumătate de milion de persoane s-au adunat pentru mitingurile de 1 mai, exprimîndu-şi nemulţumirea într-o ţară care va înregistra anul acesta cea mai gravă recesiune de după război.
La Ulm, poliţia a făcut faţă cu greu unei escaladări a violenţelor între o mie de manifestanţi ai partidului neonazist NPD şi câîeva mii de contra-manifestanţi. Pubele de gunoi au fost incendiate şi cîteva maşini avariate de pietrele şi sticlele aruncate. La Dortmund, circa 200 de militanţi neo-nazişti, unii purtînd cagule, au atacat un convoi sindical şi poliţişti, iar 150 de persoane au fost reţinute. La Bremen, unde anul acesta s-a derulat paşnic mitingul de 1 mai al confederaţiei sindicale DGB, preşedintele acesteia, Michael Sommer, a evocat un bilanţ sumbru al economiei. Situaţia a devenit mai radicală seara la Berlin, unde militanţi de extremă-stînga, unii îmbrăcaţi în negru şi cu feţele mascate, au aruncat semne de circulaţie, sticle şi pietre spre forţele de ordine. Au fost aruncate ouă spre Ministerul de Finanţe, iar zeci de persoane au fost reţinute în timpul unei manifestaţii a opozanţilor faţă de un miting al NPD. În ultimii şase ani, mitingurile de 1 mai din Berlin au fost mai calme, dar anul acesta, din cauza crizei mondiale şi a nemulţumirii sociale, extrema-stîngă a anunţat că vrea să lovească puternic. Cinci mii de poliţişti au fost astfel mobilizaţi de joi seară în capitala germană, în timp ce serviciile de informaţii interne evaluează la circa 1.400 de persoane numărul militanţilor de extremă-stînga violenţi din Berlin.
Mii de protestatari au mărşăluit vineri şi în centrul Atenei, în timp ce grevele au afectat serios transportul public, serviciile de transport maritim şi zborurile companiei greceşti Olympic Airlines. Autorităţile au anunţat că la Atena au avut loc ciocniri între poliţie şi manifestanţi, după ce aceştia din urmă au atacat bănci şi camerele de luat vederi din trafic, În principalul port naval al ţării, Pireu, serviciile de feribot către insulele din Marea Egee au fost suspendate. Premierul de centru-dreapta Costas Karamanlis este supus unei puternice presiuni pe plan intern în condiţiile în care criza financiară globală ar urma să încetinească economia greacă pînă în pragul recesiunii şi să determine o creştere a şomajului, estimat la 9,4% în ianuarie.
În Franţa, opt dintre principalele uniuni sindicale au chemat la proteste pentru vineri împotriva felului în care preşedintele Nicolas Sarkozy se ocupă de economie, în timp ce şi la Madrid, în Spania, a avut loc o mare demonstraţie a sindicaliştilor.