SCHIMBARE ÎN BINE România ar putea atrage în acest an fonduri europene în valoare de şase miliarde euro, mai mult decât în toţi anii precedenţi la un loc, şi să ajungă la o rată de absorbţie de circa 60%, respectiv 80% în 2015, apreciază oficialul UniCredit Ţiriac Bank, Marius Radu. „Aşteptăm ca, în 2014, rata de contractare să depăşească chiar 100%. După cum ştiţi, putem chiar să depăşim 100%“, punctează Radu. El arată însă că există o diferenţă foarte mare între contractare şi absorbţie: „În vreme ce contractarea a crescut foarte repede şi a ajuns în 2011 - 2012 la 65%, respectiv 77%, rata de absorbţie a pornit mai greu, cu 5,6%, respectiv 11,5%. Mă aştept ca, în 2014 - 2015, să se ajungă la circa 60%, respectiv 80% rată de absorbţie şi aproape de 100% rată de contractare“. La rândul său, reprezentantul firmei de consultanţă Structural Consulting Group, Dan Barna, atrage atenţia că mecanismul de absorbţie a fondurilor europene a funcţionat dificil, în primă fază, „din cauză că românii sunt creativi, dar nu sunt obişnuiţi să lucreze după reguli“. El citează un studiu efectuat în mai multe ţări din UE, potrivit căruia, în Germania, două din zece persoane consideră că ar avea potenţial de şef/lider/manager, în timp ce, în România, şapte din zece cred asta: „Noi nu suntem în Germania, aşa că e dificil când ni se impun regulile UE privind fondurile europene“.

O MARE NEBULOASĂ România a primit de la Uniunea Europeană (UE), în perioada 2007 - 2013, fonduri în valoare de 21,3 miliarde euro şi a plătit 10,6 miliarde euro, având astfel un sold pozitiv de 10,9 miliarde euro, spune şi consilierul guvernatorului BNR Adrian Vasilescu. El aminteşte că 2013 a fost cel mai bun an din perspectiva intrării de fonduri europene, cu un total de 5,6 miliarde euro: „De altfel, valorile au fost în creştere din 2007 până în 2013, 2007 fiind singurul an în care s-a înregistrat un sold negativ. Atunci au intrat 900 milioane euro şi au ieşit 1,2 miliarde“.Totodată, Vasilescu avertizează că principalul defect al atragerii de fonduri europene este comunicarea slabă şi neclară: „Sunt foarte mulţi tineri fermieri care au auzit de fonduri europene. Au venit la bănci cu foarte mult elan şi dintr-odată s-au dezumflat. Au vrut să-şi cumpere maşini agricole, dar norma era că pot cumpăra doar maşini noi, din fabrică. Ei au spus că n-au nevoie din fabrică, pentru că ar pleca de la bun început cu pierderi. Am auzit că norma nu mai este în vigoare şi că, în prezent, tinerii fermieri pot să-şi cumpere utilaje second-hand“.