Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susţine că numirea procurorului general la propunerea ministrului de Justiţie reprezintă o imixtiune a politicului în actul de justiţie. Punctul de vedere al CSM survine votului din Camera Deputaţilor pe propunerea de modificare a procedurii de numire în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi a adjuncţilor acestora, prevăzută în Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi al procurorilor. Potrivit CSM, actuala procedură poate fi interpretată ca o imixtiune a Executivului în activitatea autorităţii judecătoreşti, deoarece rolul Ministerului Justiţiei este numai de a asigura o bună organizare şi administare a Justiţiei ca serviciu public. Potrivit Constituţiei, procurorii sînt magistraţi şi de aceea trebuie să aibă un statut asemănător cu al judecătorilor în relaţia cu celelalte autorităţi ale statului. Aşa se explică prezenţa lor în CSM, organism care este garantul independenţei Justiţiei. Susţinerea potrivit căreia prin procedura actuală sînt responsabilizaţi procurorii este o justificare pur formală, pentru că valoarea conducătorilor parchetelor este dată de calităţile profesionale şi etico-morale şi nu de autoritatea care face propunerea de numire. Amintim că ministrul Justiţiei, Monica Macovei, a susţinut că numirea procurorilor la propunerea CSM ar scădea din eficienţă şi a susţinut că majoritatea parchetelor din statele europene funcţionează sub autoritatea Guvernului. Într-un comunicat de presă, CSM afirmă că este de acord cu proiectul senatorului UDMR Gyorgy Frunda şi regretă respingerea lui de către Camera Deputaţilor. Proiectului propus de Frunda prevede ca numirea în funcţiile de conducere în Ministerul Public să se facă exclusiv la propunerea CSM. În opinia membrilor CSM, procurorii şefi trebuie numiţi de preşedintele României, dar la propunerea CSM, nu a ministrului Justiţiei, întrucît acesta este membru al Executivului şi poate fi influenţat politic. În prezent, numirea procurorului general al României şi a procurorilor şefi de direcţii se face la propunerea ministrului de Justiţie, cu avizul consultativ al CSM. Ultimul cuvînt îl are însă preşedintele, care prin decret dispune numirea în funcţie a celui propus.