Cu doar cîteva zile înainte de amplul turneu în Olanda, pe care îl vor desfăşura între 14 şi 26 februarie, artiştii Companiei de Operă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski“ vor prezenta, vineri seară, începînd cu ora 18.30, spectacolul “Nunta lui Figaro“, de Wolfgang Amadeus Mozart, în regia lui Ştefan Neagrău, dirijor fiind Radu Ciorei. Această producţie a teatrului constănţean, deşi de concepţie clasică, se remarcă printr-o abordare regizorală modernă, proaspătă, mai tinerească, povestea fiind privită ceva mai cinic decît pînă acum. Spectacolul îi are în distribuţie pe: Ştefan Popov - Bucureşti, Carmen Gurban - Cluj, Ionuţ Pascu - Bucureşti, Mădălina Diaconescu, Claudia Codreanu, Constantin Acsinte, Gabriela Dobre, Doru Iftene, Bogdan Secula, Laurenţiu Severin, Silvia Simionescu şi Mihail Motovilov.

“Ideea spectacolului meu este compusă, de fapt, din două idei complementare: prima (cu caracter general) este aceea că în centrul căutării fericirii personale se află nevoia omului de a fi iubit. A doua (cu aplicare strictă la acest titlu): într-o lume în care bărbaţii fac regula jocului căruia femeile i se supun, iţele ascunse ale vieţii sînt trase, de fapt, de femei“, mărturiseşte regizorul. Ştefan Neagrău propune constănţenilor un Mozart provocator, sarcastic, viguros, deşi, în conştiinţa multora, Mozart este delicat, elegant, graţios... Dorinţa declarată a acestuia este ca, în tot acest “amalgam“ care înseamnă un spectacol de operă, cu orchestră, lumini, decoruri şi costume, să nu se piardă din vedere înţelegerea personajelor din operă, reacţiile, stilul de joc, toate nuanţele pe care le presupun stilul şi muzica.

Opera “Nunta lui Figaro“ reprezintă cel mai mare succes din cariera lui Mozart. Sub bagheta autorului, spectacolul a avut premiera pe data de 1 mai 1786, la Viena şi, după premiera de la Praga, care a avut loc un an mai tîrziu, în scrisoarea adresată prietenului său Gottfried, Mozart scria: “aici nu se vorbeşte decît de Figaro, nu se cîntă, nu se suflă în trompete şi nu se fluieră decît Figaro, nu se merge la altă operă decît la Figaro!“. Alte premiere importante au mai fost în Franţa, la Opera din Paris - 29 martie 1793, în Anglia, la Haymarket Theatre - 1812, la Covent Garden - 1819, iar în Statele Unite ale Americii, la New York - 1924. Premiera operei din România a avut loc la Iaşi, în anul 1843, avînd o semnificaţie deosebită întrucît s-a petrecut la numai 57 de ani de la data premierei absolute.