Nici nu s-au liniștit apele în disputa juridică dintre Apple și Samsung, care au făcut o înțelegere cu privire la activitățile din afara SUA, că o nouă neînțelegere comercială s-a iscat. Producătorul de procesoare şi cipuri grafice Nvidia a cerut autorităţilor americane blocarea importurilor de telefoane şi tablete Samsung echipate cu chipuri Qualcomm, acuzând cele două companii de încălcarea unor brevete. Nvidia a înaintat o plângere Comisiei americane pentru Comerţ Internaţional, în care cere ca Samsung şi Qualcomm să nu mai folosească fară acordul său principalele tehnologii vizuale computaţionale dezvoltate de Nvidia.

LUPTĂ PE BREVETE Printre telefoanele şi tabletele Samsung vizate de plângerea Nvidia se numără Galaxy Note 4, Galaxy S5, Galaxy Tab S şi Galaxy Note Pro. Nvidia susţine că a încercat, fără succes, să încheie un acord cu Samsung în privinţa folosirii brevetelor sale încă din vara lui 2012. ”Samsung a amânat mai multe runde de negocieri, iar în final a dat vina pentru încălcările de brevete pe furnizorii săi de cipuri, precum Qualcomm, sau pe alte părţi terţe, în tot acest timp continuând să adune profituri uriaşe de pe urma produselor pe care le exportă în SUA şi în alte pieţe”, se arată în plângerea înaintată de Nvidia. În replică, oficialii Qualcomm au declarat că analizează acuzaţiile aduse de Nvidia, în timp ce Samsung a declarat că va lua toate măsurile necesare pentru a se apăra.

Importanţa procesoarelor grafice în telefonia mobilă creşte tot mai mult odată cu utilizarea la scară largă a smartphone-urilor şi a tabletelor pentru jocuri şi vizionări de filme. Nvidia, care produce cipuri Tegra pentru tablete şi telefoane, nu a reuşit până acum să îşi extindă prezenţa pe acest segment dominat de grupul rival Qualcomm şi încearcă să îşi crească veniturile pe care le primeşte de la alte companii care îi folosesc brevetele.

MILIARDE DE E-MAILURI IMPORTANTE Tehnologia IT a devenit vitală pentru bunul mers al lumii, indiferent că este vorba despre mediul de afaceri sau despre divertisment. Circa 108,8 miliarde de e-mailuri vor fi fost trimise și primite, în 2014, în mediul de business la nivel mondial, iar dacă sunt luate în calcul și conținutul digital cu statut de proprietate intelectuală, documentele și datele clienților, cantitatea de informații care circulă într-o organizație devine aproape de neconceput, conform datelor Symantec Internet Security Threat Report 2013. ”Astăzi păstrăm informațiile în mediul virtual sau în mari centre de date ce dispun de echipamente de backup de tip appliance, soluții compuse dintr-o aplicație de backup preinstalată pe un dispozitiv hardware cu capacități de stocare ce joacă rolul de ”lacăt și cheie” în vederea protejării lor de infractorii cibernetici care încearcă să fure informațiile pentru a le vinde pe piața neagră”, menționează raportul. În condițiile în care rata de creștere a datelor este de 60-70% pe an, dar având în vedere și proliferarea virtualizării, companiile se confruntă cu o nouă realitate, modelele tradiționale de protecție bazate pe nevoia de a securiza sisteme complexe construite din mai multe componente individuale, fiecare cu propriile vulnerabilități și cerințe de securitate, nemaifiind adecvate.

Companiile cu peste 2.500 de angajați au reprezentat 39% din țintele atacatorilor, față de 50% cât au reprezentat în 2012 și 2011. În cazul companiilor mari, probabilitatea unui atac de tipul watering-hole a fost mai ridicată decât cea a unuia prin e-mailuri de tip phishing. Probabilitatea ca amenințările să apară din interiorul organizației este mai ridicată, ceea ce înseamnă că nevoia de a educa angajații asupra potențialelor riscuri este foarte importantă. ”Pierderea datelor stocate în aceste ”cutii negre” este gravă, existând riscul să afecteze nu doar compania, ci și pe partenerii și clienții acesteia. Un centru de date modern și de viitor este conectat la servicii bazate pe o infrastructură de tip cloud și echipamente de backup de tip appliance, iar companiile de securitate trebuie să se adapteze și să se transforme în conformitate cu nevoile actuale ale organizațiilor”, menționează raportul.

O DESEMNARE IMPORTANTĂ Marile puteri nu își pot permite să piardă lupta în domeniul IT, așa că dau tot mai multă importanță acestui domeniu. Barack Obama a numit-o pe Megan Smith, vicepreşedinte al laboratorului Google X, în funcţia de director pentru tehnologie al SUA, în locul lui Todd Park, care a demisionat recent. Postul a fost înfiinţat de către Obama în 2009, iar rolul persoanei desemnate în funcţie este de a consilia oficialii Casei Albe în politici din domeniul tehnologiei. De asemenea, directorul pentru tehnologie se ocupă de identificarea soluţiilor pentru crearea de locuri de muncă şi promovează utilizarea mai extinsă a internetului broadband.

Megan Smith, în vârstă de 49 de ani, lucrează la Google din 2003. Ca vicepreşedinte pentru dezvoltarea afacerilor, Smith a coordonat, timp de nouă ani, multe dintre cele mai importante achiziţii ale companiei, precum Keyhole, serviciul care stă la baza Google Earth. Laboratorul Google X desfăşoară activităţi de cercetare cvasi-secrete, activitatea centrului debutând în 2010, cu proiectul unui automobil autonom. Între produsele aflate în lucru se mai află Google Glass şi lentilele de contact digitale. Înainte de a lucra la Google, Smith, care a studiat la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, a fost director general la Planet Out, un site pentru homosexuali şi lesbiene.

RESTITUIRI FINANCIARE În schimb, compania Google este tot mai atentă cu imaginea sa și a decis că va plăti despăgubiri în valoare de 19 milioane de dolari unor clienţi americani cărora le-a încărcat factura cu plăţi efectuate în aplicaţiile mobile de către copiii acestora, care, însă, nu aveau autorizaţia părinţilor pentru a cumpăra produse. Google devine, astfel, a treia mare companie din SUA, după Apple şi Amazon, obligată de către Comisia pentru Comerţ să restituie sumele încasate fără acordul clienţilor. ”Pe măsură ce tot mai mulţi americani aleg tehnologia mobilă, e vital să le reamintim companiilor că măsurile de protecţie a consumatorilor trebuie să funcţioneze în continuare, ceea ce include şi grija pentru a nu taxa consumatorii pentru achiziţii pe care nu le-au autorizat”, a declarat Edith Ramirez, preşedintele Comisiei. Purtătorul de cuvânt al companiei Google, Niki Christoff, a declarat că Google a fost deschisă la colaborarea pentru rezolvarea acestei plângeri şi mulţumită de soluţia dispusă de autoritatea americană.

Pe lângă plata sumei de 19 milioane de dolari, Google a fost de acord să modifice modul de facturare în Google Play, în sensul obţinerii acordului expres al utilizatorilor pentru efectuarea unei plăţi. Google a primit mii de plângeri de la clienţi pentru că au fost taxaţi pentru cumpărături făcute de copiii lor, fără autorizaţie. În ianuarie, Apple şi-a dat acordul pentru a da înapoi clienţilor suma totală de 32,5 milioane de dolari. Amazon a fost, la rândul său, acuzată că nu a reuşit să obţină permisiunea părinţilor pentru plăţile efectuate de către copii, iar în prezent de află în proces cu Comisia americană pentru Comerţ.