Sună ciudat pentru că este o boală „modernă“, care și dăunează, dar are și beneficii. Bruxismul îți dă dureri de cap și de dinți, dar te ajută să elimini stresul din organism. Ce este bruxismul și mai ales cum se poate trata explică dr. Andi Drăguș. Bruxismul este o parafuncție a aparatulului masticator caracterizată prin scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților, în timpul nopții sau în timpul zilei, în mod conștient sau nu. Acesta este nociv pentru dantură și articulațiile temporo-mandibulare și poate crea probleme de estetică dentară. Pentru organismul uman este, însă, benefic deoarece hipotalamusul se relaxează în timpul acestor mișcări ce implică mușchii sistemului cranio-mandibular și ai feței. Cu alte cuvinte, scrâșnitul dinților este bun pentru că ne ajută să eliminăm stresul din organism, dar este nociv pentru dinți, pentru articulațiile temporo-mandibulare și muschi, putând fi create disfuncții cranio-mandibulare.

Stresul este principalul vinovat pentru bruxism, astfel, emoțiile negative precum furia, supărarea, frustrarea, anxietatea, agitația sau frica fiind considerate factori declanșatori. Bruxismul poate apărea și ca efect secundar al unor tipuri de medicamente, cum ar fi antidepresivele. De asemenea, tinde să fie favorizat de fumat, consumul de alcool seara, dar și de băuturi cu conținut de cofeină. Acestea trebuie evitate înainte de culcare. În schimb, sunt indicate activități care ajută la relaxare: duș sau baie caldă, meditație, muzica preferată, un prosop călduț aplicat pe maxilare.

Legat de tulburările de somn

Majoritatea specialiștilor consideră că bruxismul este strâns legat de o altă tulburare de somn, numită apneea de somn obstructivă. Se consideră faptul că bruxismul permite redeschiderea căilor aeriene și intrarea aerului în plămâni. Practic, apneea de somn obstructivă este un factor de risc major pentru bruxism.

Printre complicațiile asociate se numără hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, tulburări ale ritmului cardiac, infarctul miocardic sau accidentele vasculare cerebrale. Modificările fizionomice ale obrazului sau ale masticației pot fi evaluate cu ajutorului condilografului care înregistrează toate mișcările de dinamică mandibulară.

O vizită la medicul stomatolog este obligatorie pentru diagnosticarea acestui comportament nocturn. Medicul stomatolog poate recomanda echilibrarea ocluziei atunci când este cazul sau dispozitive pentru repoziționarea mandibulei și relaxarea musculară.