O celulă simbolică în memoria lui Corneliu Coposu a fost inaugurată, vineri, la Fortul 13 Jilava, în încheierea evenimentelor desfăşurate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea fostului lider ţărănist, potrivit unui comunicat remis presei. Cu această ocazie a fost prezentată şi o expoziţie de fotografii, documente şi obiecte care au aparţinut foştilor deţinuţi politici, expoziţie îngrijită de istoricul Marius Oprea, de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Preoţi ortodocşi şi greco-catolici au ţinut o slujbă de pomenire pentru deţinuţii politici ucişi, torturaţi şi întemniţaţi la Jilava şi în celelalte închisori şi lagăre de concentrare ale regimului represiv comunist din România. Centenarul Coposu este un proiect iniţiat de Fundaţia Română pentru Democraţie, în colaborare cu Fundaţia "Corneliu Coposu", IICCMER şi AFDPR. Evenimentul de vineri a deschis calea transformării Fortului 13 Jilava într-un memorial dedicat deţinuţilor politici - Memorialul Totalitarismului: Represiune şi Rezistenţă -, proiect lansat de Fundaţia Română pentru Democraţie în 2013, la iniţiativa lui Emil Constantinescu.

Corneliu Coposu (20 mai 1914, Bobota, Sălaj - 11 noiembrie 1995, Bucureşti) a fost un om politic român, membru al Partidului Naţional Ţărănesc, deţinut politic sub regimul comunist. A fost arestat în 1947 şi condamnat la muncă silnică pe viaţă în 1956, fiind închis până în 1962 la Râmnicu Sărat. După Revouţie, a fost preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (1990 - 1995), senator şi lider al opoziţiei.

Fortul 13 de la Jilava face parte din centura de fortificaţii a Capitalei (18 forturi şi bateriile aferente), construită la sfârşitul secolului al XIX-lea (1870 - 1890), la iniţiativa regelui Carol, de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (autorul fortificaţiilor oraşului Anvers) şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor. Aici au fost deţinuţi şi judecaţi membri ai Partidului Comunist, muncitori implicaţi în greva de la Atelierele CFR Griviţa, din 1933, dar şi opozanţi ai mişcării legionare. În 1940, 64 dintre aceştia au fost împuşcaţi la Jilava. Tot aici, şase ani mai târziu, au fost încarceraţi cei care au alcătuit "lotul marilor criminali de război" - mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Eugen Cristescu şi Radu Lecca. Pe 1 iunie 1946, în Valea Piersicilor de la Jilava au fost executaţi Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu. În 2012, Fortul 13 Jilava a fost clasat ca monument istoric de grupă A (importanţă naţională, cod IF - II - A - 21037) prin ordinul ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional nr. 2010 - 2012.