Europenii intră în iarnă liniştiţi, cu stocuri de gaz şi un consum energetic în scădere, dar nimeni nu exclude o nouă sistare a livrărilor de gaz rusesc ce tranzitează Ucraina, din cauza situaţiei haotice din ţară. În data de 7 a fiecărei luni, ucrainenii trebuie să plătească Rusiei gazul consumat. Europenii, reuniţi vineri cu Ucraina, şi-au ţinut răsuflarea în 2009, de fiecare dată când se apropia termenul de plată, ce ar fi putut marca o întrerupere a fluxului de gaz rusesc spre Ucraina şi, în consecinţă, către Europa. Un sfert din gazul consumat de europeni provine din Rusia, iar 80% din acesta din urmă tranzitează Ucraina. În plină iarnă, în ianuarie, europenii au fost luaţi ostaticii unui nou conflict ruso-ucrainean şi s-au confruntat cu sistarea livrărilor timp de două săptămâni. Deşi ultima factură ucraineană a fost plătită deja, europenii nu au nicio garanţie pentru 7 ianuarie sau 7 februarie.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a subliniat că fosta republică sovietică nu şi-a onorat încă angajamentele, în special reducerea deficitului bugetar, pentru a putea obţine ultima tranşă dintr-un împrumut foarte aşteptat. Europenii sunt dezgustaţi de atât de multe promisiuni neonorate, precum reformarea gestionării companiei naţionale de gaz Naftogaz, subliniază Susanne Nies, expert pe probleme de energie la Institutul francez pentru Relaţii Internaţionale. ”Viziunea pe termen lung a UE se loveşte de o abordare ucraineană pe termen foarte scurt, marcată de lipsa unei culturi a statului de drept, de lipsa unui spirit de responsabilitate guvernamentală şi de un mod de conducere a companiilor bazat pe clanuri. În aceste condiţii, niciun investitor, inclusiv Rusia, nu este dispus să dea nici măcar un euro pentru sistem”, a spus ea. Fără reforme ucrainene, problemele privind gazul vor dura. Campania pentru alegerile prezidenţiale din 17 ianuarie, din Ucraina, se adaugă incertitudinii. ”Putem spera la un gentlemen\'s agreement din partea ruşilor pentru a nu tulbura alegerile, dar o criză a gazului nu este exclusă deloc”, subliniază un diplomat european. Dar Rusia nu are niciun interes să închidă în prezent robinetul de gaz, deoarece companiile din UE ar profita de acest pretext pentru a-şi renegocia contractele.

Criza economică a antrenat o scădere spectaculoasă a consumului de gaze în industrie iar contractele pentru gazul rusesc sunt pe termen lung. La sfârşitul lunii noiembrie, Moscova a mai scăzut presiunea exercitată asupra vecinului său, acceptând să reducă livrările către Ucraina în 2010, de la 52 de miliarde de metri cubi la 33,7 miliarde. O renegociere la care visează şi companiile europene, cu atât mai mult cu cât preţul gazului a scăzut în paralel cu cererea, iar gazul rusesc este în prezent mult prea scump. În cazul unei crize, UE se declară mult mai bine pregătită decât în ianuarie: depozitele sunt pline, cererea a scăzut, începutul iernii este blând.

Ex foto

O poză cordială a lui Iuşcenko cu Barroso nu păcăleşte pe nimeni. Preşedintele ucrainean e nemulţumit de amânarea semnării acordului de asociere între Ucraina şi UE, iar Barroso e îngrijorat de instabilitatea politică şi financiară a Ucrainei.