O dezbatere cu privire la situaţia din provincia sîrbă va avea loc pe data de 24 ianuarie la sediul Consiliului Europei, la care va participa şi emisarul special al Naţiunilor Unite Martti Ahtisaari. Se aşteaptă ca acesta să prezinte la începutul lunii februarie decizia sa privind statutul provinciei sîrbe. Fostul preşedinte finlandez va anunţa decizia sa la scurt timp după alegerile din Serbia, ce se vor desfăşura pe data de 21 ianuarie. Preşedintele sîrb, Boris Tadic, a fost cel ce a cerut amînarea anunţului pînă la formarea unui nou Guvern, care ar putea dura cîteva luni.

După o întrevedere cu preşedintele provinciei Kosovo, Fatmir Sejdiu, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă Javier Solana a făcut apel la calm şi responsabilitate în provincia, unde majoritatea albaneză, care reprezintă 90% din locuitori, doreşte independenţa faţă de Serbia. Provincia este administrată de Naţiunile Unite după conflictul sîngeros dintre etnicii albanezi şi sîrbi, din 1999, de cînd NATO are o forţă de menţinere a păcii în Kosovo, de 17.000 de militari. Fatmir Sejdiu, care a reafirmat că provincia Kosovo ar trebui să devină independentă şi să se integreze în Uniunea Europeană cît mai curînd, a promis că va respecta drepturile minorităţii sîrbe. La rîndul său, Javier Solana a precizat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Kosovo, indiferent de ceea ce va propune Marti Ahtisaari.

O serie de diplomaţi afirmă că propunerea ar putea deschide calea unei forme de independenţă, sub supravegherea forţelor de pace ale Uniunii Europene şi NATO. O astfel de variantă ar conveni mai mult autorităţilor sîrbe, care ar putea astfel să contracareze şi formaţiunile extremiste care mizează pe izolarea internaţională a ţării. Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, a promis oficialilor de la Belgrad o reluare a negocierilor de apropiere de Uniunea Europeană, în cazul în care Guvernul sîrb format în urma alegerilor de duminica viitoare va adopta fără echivoc măsuri concrete de arestare a lui Ratko Mladic. Negocierile cu privire la un acord de stabilizare şi asociere, prima etapă pentru o aderare la termen la Uniunea Europeană, au fost suspendate în luna mai a anului trecut, din cauza eforturilor considerate insuficiente ale autorităţilor de la Belgrad, pentru arestare a lui Ratko Mladic, inculpat de Tribunalul Penal Internaţional pentru crime împotriva umanităţii, dat dispărut din 1995. Indiferent de poziţia noului Guvern sîrb, eventuala reluare a negocierilor Uniunii Europene cu reprezentanţii de la Belgrad nu ar trebui să intervină înainte de luna februarie.

Alături de Serbia în campania de păstrare a provinciei Kosovo sub jurisdicţia sa nu militează în mod făţiş decît Rusia, deşi o serie de state balcanice susţin voalat pretenţiile autorităţilor de la Belgrad de teama răbufnirilor naţionaliste. Rusia a anunţat că va susţine decizia privind viitorul provinciei sîrbe, doar dacă Serbia o accepta. Rusia, stat membru al Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite care are drept de veto, poate influenţa aprobarea deciziei. Stabilirea statutului provinciei Kosovo s-ar putea dovedi un precedent periculos pentru occidentali şi ar legitima aspiraţiile de independenţă a mai multor regiuni separatiste, sprijinite de Rusia. Este vorba despre aşa-zisele conflicte îngheţate ce atentează la integritatea unor state precum Republica Moldova, Gruzia şi Azerbaidjan.