Cercetătorii americani au elaborat o formulă de calcul matematic prin care se poate stabili locul şi momentul în care blocurile de gheaţă se desprind din banchizele din oceanele Arctic şi Antarctic pentru a forma aisberguri. Acest studiu ar putea să-i ajute pe oamenii de ştiinţă să îmbunătăţească modelele de simulare a schimbărilor climatice, potrivit cercetătorilor de la Universitatea Pennsylvania. Cu ajutorul unui computer, se poate determina evoluţia trecută şi viitoare a banchizei. Aceste platforme de gheaţă ale Antarcticii şi Groenlandei se desprind de ţărm şi pot să plutească pe apele oceanului pe suprafeţe foarte mari.

”Ross Ice Shelf” este cea mai mare platformă plutitoare de gheaţă din zona Antarcticii, avînd o suprafaţă echivalentă cu cea a Franţei, de circa 540.000 kilometri pătraţi. Ea înaintează aproximativ 800 de kilometri în ocean, înainte ca marginile sale să înceapă să se spargă şi să formeze aisberguri. Alte platforme de gheaţă înaintează de la ţărm în ocean, pe o întindere cuprinsă între 1,5 şi 3 kilometri. Cea mai importantă variabilă în mecanismul de rupere a gheţurilor şi de formare a aisbergurilor este rata de expansiune a banchizei. Cînd platformele de gheaţă se extind, se sparg sub presiunea provocată de această extindere. Dacă expansiunea lor este lentă, fisurile nu se propagă la nivelul întregii platforme, ceea ce face ca aceasta să rămînă întreagă. Dacă banchizele se extind rapid, din cauza modificărilor bruşte de temperatură, atunci corpul banchizei se fisurează. Viteza de propagare a gheţurilor confirmă observaţiile făcute la nivelul banchizei. Ecuaţia matematică a fost îmbunătăţită şi cu alte variabile, precum perimetrul platformei şi grosimea ei.