O enzimă care ajută la eliminarea alcoolului din organism acţionează şi în ceea ce priveşte limitarea daunelor suferite de ţesuturile cardiace în urma unui atac de cord, este rezultatul unui studiu dat publicităţii joi. Studiul, care a fost realizat pe şoareci de laborator, a descoperit şi o moleculă care consolidează şi amplifică efectele enzimei. Descoperirile ar putea deschide calea către elaborarea de noi tratamente pentru a proteja muşchii cardiaci ai persoanelor care resimt durere în zona pieptului - care semnalează de multe ori iminenţa unui atac de cord - sau din zonele coronariene în momentul în care inima nu este suficient irigată de sînge, menţionează studiul, publicat în revista “Science”.

“Am descoperit o cale total nouă de limitare a daunelor cauzate de radicalii liberi, cum ar fi cei care se eliberează în momentul unei crize cardiace”, a explicat Daria Mochly-Rosen, profesor de chimie şi biologie la Facultatea de Medicină a Universităţii Stanford şi principal autor al cercetării. Înainte de acest studiu, medicina cunoştea faptul că inima poate fi condiţionată să reziste la daune la nivel de ţesut rezultate în urma unor atacuri cardiace. Descoperirea enzimei a explicat şi motivul pentru care persoanele care consumă moderat alcool suferă de mai puţine deteriorări la nivel cardiac în timpul unui infarct decît persoanele care nu beau. Pentru a înţelege fenomenul, cercetătorii au testat efectele alcoolului pe şoareci de laborator programaţi să aibă crize cardiace şi au determinat că enzima respectivă este activă în momentul infarctului. Ei au făcut aceleaşi teste şi pe şoareci care nu au fost trataţi cu alcool. Autorii studiului au constatat că, la animalele cărora li s-a administrat alcool, organismul a produs o enzimă numită ALDH2, al cărei nivel a crescut cu 20% şi a determinat o reducere de 27% a daunelor cauzate la nivelul muşchilor cardiaci. “Deşi această enzimă a fost descoperită de mult timp, ştiam numai că neutralizează moleculele aldehide emanate de etanolul din băuturile alcoolice”, a declarat Daria Mochly-Rosen. Aldehidele se formează însă în cadrul organismului şi atunci cînd radicalii liberi sînt expuşi la molecule de grăsime. O acumulare de aldehide în interiorul celulelor afectează mecanismele celulare şi ADN-ul, un proces observat în numeroase maladii, cum ar fi afecţiunile cardiovasculare, maladia Parkinson şi îmbătrînirea pielii în momentul expunerii la soare.

Cercetătorii au descoperit şi că o moleculă puţin cunoscută, numită Alda-1, impulsionează acţiunea enzimei menţionate. Talia redusă a moleculei Alda-1 ar putea permite adaptarea cu uşurinţă a acesteia la fabricarea de medicamente, a spus Mochly-Rosen, care consideră că există un număr mai mare de aplicaţii pentru informaţiile aflate în cadrul studiului şi şi-a exprimat speranţa că activităţile de cercetare realizate vor suscita interesul laboratoarelor farmaceutice.