Expoziţia ”Ludovic al XIV-lea, omul şi regele”, ce va fi vernisată astăzi, la Palatul Versailles, lîngă Paris, îl prezintă, în premieră în acest loc, pe monarhul absolut, dar şi pe omul de cultură care a ştiut să îşi construiască atent imaginea. ”Palatul Versailles pune astfel capăt unei anomalii - aceea de a nu îi fi dedicat nicio expoziţie creatorului său”, a declarat Jean-Jacques Aillagon, fost ministru al Culturii, actualul preşedinte al muzeului şi domeniului Versailles.

Palatul Versailles a fost construit de Ludovic al XIV-lea (1638 - 1715), care a transformat pavilionul de vînătoare al tatălui său, regele Ludovic al XIII-lea, în somptuosul imobil unde a instalat oficial Curtea Regală şi Guvernul în 1682. Jean-Jacques Aillagon a declarat că a dorit să realizeze, prin acestă expoziţie, ”un portret cultural al monarhului absolut”, a cărui domnie a durat 54 de ani. ”Sistemul său politic este perimat. Ludovic al XIV-lea ne vorbeşte astăzi prin cultură”, subliniază Aillagnon. Domnia monarhului a fost marcată de o înflorire extraordinară a artelor - arhitectură, muzică, teatru, pictură, arta grădinăritului. Expoziţia de la Versailles, care va fi deschisă pînă pe 7 februarie anul viitor, va prezenta 300 de lucrări. Dintre acestea, 80 provin din palat şi au fost restaurate special pentru acest eveniment, altele provin de la Muzeul Luvru sau de la Biblioteca Naţională a Franţei şi, nu în ultimul rînd, sînt opere care au fost împrumutate din străinătate, de exemplu, de la regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii. ”Ludovic al XIV-lea era foarte preocupat de imaginea sa, de comunicare şi, în acest sens, era foarte modern”, a spus Alexandre Maral, unul din curatorii expoziţiei. Colbert a fost principalul artizan al acestei imagini cu mai multe laturi. Reţinută de cei mai mulţi este imaginea Regelui Soare, reprezentat cu trăsăturile lui Apollo. Astfel, la intrarea la expoziţie, publicul va fi întîmpinat de lucrarea ”Apollo servit de nimfe”, un grup de sculpturi realizat între 1667 şi 1675, de François Girardon şi Thomas Regnaudin. Printre piesele expuse se numără şi bustul regelui, realizat de Bernini, în 1665, în care suveranul are o imagine ideală. ”Este portretul curajului instinctiv”, după cum prezintă Maral sculptura care a rămas tot timpul la Versailles. De asemenea, regelui îi plăcea foarte mult portretul său realizat în 1702, de Hyacinthe Rigaud, pe care îl comandase pentru a i-l dărui nepotului său, Filip de Anjou, desemnat rege al Spaniei, dar pe care pînă la urmă l-a păstrat. Însă, cel mai surprinzător portret este cel din ceară colorată, realizat foarte realist de Antoine Benoist, probail punînd ceara direct pe faţa monarhului, pe atunci în vîrstă de circa 65 de ani. Suveranul apare uman - prost ras şi cu cicatricele rămase de la vărsatul suferit în tinereţe. ”Lui Ludovic al XIV-lea nu îi plăcea să fie întinerit”, subliniază Nicolas Milovanovic, un alt curator al expoziţiei. După cum arată o armură bătută pentru rege la Veneţia, acesta avea 1,70 de metri înălţime.

Ludovic al XIV-lea a condus Franţa vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Era doar un copil de aproape 5 ani în momentul în care s-a suit pe tron, în 1643, dar a condus personal Guvernul, din 1661 pînă la moartea sa, în 1715.