Valentina Matvienko, fost guvernator al St. Petersburg, a fost aleasă, ieri, preşedinte al Consiliului Federaţiei, Camera Superioară a Parlamentului rus. 140 senatori au votat pentru, unul s-a abţinut. Nu au fost voturi împotrivă. Funcţia de preşedinte al Consiliului Federaţiei a devenit vacantă în urma destituirii la 18 mai a lui Serghei Mironov, care conducea Camera de aproape 10 ani. Este prima dată când o femeie ocupă un post atât de înalt în Rusia. Matvienko a fost guvernator al St. Petersburg din 2003. Acesta este oraşul natal al lui Vladimir Putin şi Dmitri Medvedev.

Pe de altă parte, ambasadorul rus la NATO, Dmitri Rogozin, a cerut, ieri, mişcării sale Rodina să se alăture frontului popular format în jurul partidului Rusia Unită. Frontul popular este o coaliţie formată la propunerea premierului Vladimir Putin, în jurul Rusia Unită, partidul la putere pe care îl conduce, înainte de alegerile legislative. În 1993, Rogozin a fondat Rodina - congresul comunităţilor ruse, care a participat la alegerile parlamentare din 2003, în cadrul blocului electoral Rodina şi a obţinut peste 9% din voturi, ceea ce i-a permis să formeze un grup parlamentar în Duma de Stat. Mai târziu, congresul comunităţilor ruse a devenit partidul politic Rodina, al cărui preşedinte era Rogozin. Un clip electoral – ”Să curăţăm Moscova de gunoaie” - pentru scrutinul din 2005 a fost recunoscut de justiţie ca incitând la ură xenofobă. La final, candidaţii partidului nu au mai avut voie să participe la alegerile din Moscova, apoi în şapte alte regiuni ale ţării. Rogozin a demisionat din funcţia de preşedinte al partidului. În august 2006, Rodina a fost integrată în partidul Rusia Dreaptă iar în ianuarie 2008, Rogozin a fost numit ambasador la NATO. La 19 august, Ministerul Justiţiei a înregistrat partidul Rodina - congresul comunităţilor ruse, al cărui lider informal este Rogozin.

Deocamdată, premierul rus şi cancelarul german, Angela Merkel, au discutat telefonic, ieri, despre cooperarea economică, mai ales în sectorul energetic. Părţile şi-au exprimat satisfacţia pentru lansarea într-o lună a gazoductului Nord Stream. Putin şi Merkel au salutat şi stabilitatea dialogului energetic dintre cele două ţări. Nord Stream va lega Vyborg de oraşul german Greifswald. Traseul trece prin apele teritoriale şi zonele economice exclusive ale Danemarcei, Suediei, Finlandei, Rusiei şi Germaniei. Sistemul va include două conducte pe o lungime de 1.220 kilometri şi cu o capacitate anuală de 27,5 miliarde de metri cubi de gaz fiecare. Primul tronson va intra în serviciu în octombrie, al doilea în 2012.