Michèle Flournoy, expertă în strategie şi fost adjunct al secretarului Apărării, se află printre succesorii potenţiali ai şefului Pentagonului Chuck Hagel, care şi-a anunţat luni demisia de la conducerea celei mai importante armate din lume. Michèle Flournoy, în vârstă de 53 de ani, fondatoarea şi preşedinta centrului de reflecţie Center for a New American Security (CNAS), a fost subsecretar al Apărării însărcinat cu Strategia, în perioada februarie 2009 - februarie 2012. În acest post, numărul trei la Pentagon, ea a stabilit politica retragerii SUA din Afganistan. Foarte respectată de militari pentru experiența sa, această absolventă de Harvard face parte dintre cei care au gândit politica antiinsurecţională a SUA în Irak şi în Afganistan, pusă în aplicare de generalul David Petraeus. Căsătorită şi mama a trei copii, această democrată cunoaşte bine Pentagonul, unde a lucrat în timpul lui Bill Clinton (1993-2001), tot în domeniul strategiei. ”Flournoy este o adeptă a importanţei rolului Americii în lume şi a responsabilităţilor pe care le avem, dar şi a cunoaşterii măsurii în care capacităţile noastre se ridică la nivelul promisiunilor noastre”, scria fostul secretar de Stat, Madeleine Albright, în 2011, într-un material publicat în ziarul ”The Washingtonian”. ”Ea este foarte realistă în legătură cu ceea ce poate fi făcut şi ceea ce nu poate fi făcut”, adăuga Albright. ”O strategie a angajamentului şi unui leadership internaţional continuu este imperativă”, afirma Flournoy în aprilie 2013, la Council on Foreign Relations, apreciind că ”este păcat că SUA practică izolaţionismul din motive bugetare”.

Ashton Carter, de 60 de ani, este un alt posibil succesor al lui Chuck Hagel la conducerea Pentagonului. El a fost adjunct al secretarului Apărării Leon Panetta, în perioada octombrie 2011 - decembrie 2013, după ce a fost subsecretar al Apărării însărcinat cu Achiziţiile pentru a accelera achiziţiile Pentagonului şi a consolida apărarea naţiunii în faţa ameninţărilor emergente, potrivit Pentagonului. Absolvent de istorie medievală şi fizică, căsătorit şi tatăl a doi copii, Ashton Carter a ocupat de asemenea funcţii în timpul preşedinţiei lui Clinton, în domeniul securităţii internaţionale. În opinia sa, ”Pentagonul excelează în anticiparea viitoarelor nevoi, dar se dovedeşte mai puţin capabil când trebuie să aducă rapid echipamente şi tehnologie militarilor pe câmpul de luptă”.

Jack Reed, în vârstă de 65 de ani, este senator democrat din Rhode Island, un stat în care se află numeroase industrii ale Apărării și este și el privit ca un potențial șef al Pentagonului. El a servit în prestigioasa unitate de paraşutişti 82nd Airborne Division şi a votat în 2002 împotriva invadării Irakului de către SUA. Însă Reed nu doreşte să fie evocat pentru postul de secretar al Apărării sau alte posturi în Cabinet, a declarat, luni, Chip Unruh, un purtător de cuvânt. Tocmai le-a cerut locuitorilor din Rhode Island să-l aleagă pentru alt mandat de şase ani şi intenţionează să-şi onoreze acest angajament. Senatorul, căsătorit şi tatăl unei fete, afirmă că face parte dintre cei care l-au convins pe fostul secretar al Apărării, Robert Gates, să rămână în administraţia Obama. El este preşedintele Subcomisiei pentru Forţe Armate însărcinate cu Marina din cadrul Senatului şi membru al celei pentru Achiziţii.

SUA EXCLUSĂ DIN NATO DE EUROPA?! Preşedintele Dumei de Stat a Rusiei, Camera Inferioară a Parlamentului, Serghei Narîşkin, a sugerat că Europa ar trebui să excludă SUA din NATO, relatează Interfax în pagina electronică. ”Am o propunere fantastică: aş sugera ca partenerii noştri europeni să excludă SUA din NATO”, a declarat, ieri, Narîşkin, la un eveniment din Moscova pe tema crizei de încredere care se înregistrează în prezent în Europa. ”Sunt convins că nivelul stabilităţii şi securităţii ar reveni rapid la normal în acest caz”, a apreciat el. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o alianţă politico-militară stabilită prin Tratatul Atlanticului de Nord semnat la Washington, la 4 aprilie 1949. În prezent, NATO cuprinde 28 de state din Europa şi America de Nord. Moscova are relaţii foarte tensionate cu NATO şi Uniunea Europeană, care o acuză că alimentează conflictul separatist din estul Ucrainei, susţinându-i pe rebeli inclusiv cu trupe şi armament.