PRECAUŢIE Frigul din ultimele zile a crescut în mod dramatic cererea de energie. Ca alternativă la gazul de provenienţă rusă, energia nucleară este cea mai la îndemână, nu fără riscuri mult mai mari. Confruntate cu un nou record de temperaturi negative, autorităţile elveţiene au anunţat că una dintre cele patru centrale nucleare ale ţării a fost închisă în siguranţă după ce o operaţiune de întreţinere de rutină a provocat o oprire a

sistemului de răcire. Operatorul centralei din Muehleberg, BKW FMB Energie AG, a anunţat că un reactor al acesteia a fost închis miercuri, dar se află în siguranţă şi nu s-a înregistrat un nivel crescut de radioactivitate. Reactorul ar urma să fie repornit de îndată ce aprobă autorităţile federale. Centrala a fost construită în 1972 şi furnizează electricitate în nord-vestul Elveţiei. 40% din necesarul de energie al ţării este produs de cinci reactoare nucleare, dar autorităţile au decis să renunţe la energia nucleară până în 2034, decizie luată în urma dezastrului nuclear de la Fukushima.

DESPĂGUBIRI FINANCIARE UE mai are nevoie de 2,5 miliarde de euro pentru a finaliza dezafectarea a opt reactoare nucleare de tip sovietic din Bulgaria, Lituania şi Slovacia. Fondurile vor servi la continuarea procesului de dezafectare a reactoarelor învechite ale centralelor nucleare Kozlodui, Ignalina şi Bohunice. UE a cheltuit deja 2,85 miliarde de euro, în perioada 2009-2013, pentru dezafectarea acestor centrale. În cadrul acordurilor lor de aderare la UE, cele trei ţări au fost de acord să desfiinţeze opt reactoare nucleare din perioada sovietică. Acestea sunt unităţile 1-4 ale centralei bulgare Kozlodui, unităţile 1 şi 2 ale centralei lituaniene Ignalina şi unităţile 1 şi 2 ale centralei slovace Bohunice V1. Reactoarele au fost închise în perioada 2002 - 2009. UE a promis o asistenţă financiară totală, pentru perioada 1999 - 2013, de 2,85 miliarde de euro pentru cele trei ţări. Astfel, pentru desfiinţarea Kozlodui au fost promise 870 de milioane de euro, pentru Ignalina 1,37 miliarde, iar pentru Bohunice 613 milioane. La sfârşitul lui 2010, Comisia Europeană alocase 2,07 miliarde de euro, reprezentând 70% din contribuţiile totale. Majoritatea fondurilor au fost administrate de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare.

ÎN PAS CU PROGRESUL China a luat, deja, un avans important în faţa statelor occidentale şi a SUA, în ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură şi tehnologii futuriste. Până în prezent, nu se ştia, cu exactitate, nivelul la care au ajuns chinezii în aceste domenii de maximă importanţă. După publicarea pe Wikileaks a documentelor ce privesc China, întreaga lume a aflat cu stupoare că Marele Dragon de la Răsărit a făcut paşi fără precedent în domenii precum fisiunea nucleară, biometrie şi chiar teleportarea fizică!

Conform unui canal de informaţii dintre ambasada americană la Beijing şi Washington D.C., China îşi dezvoltă agresiv centralele nucleare, intenţionând să deschidă peste 70 de noi centrale, în următorii zece ani. În plus, Academia Chineză de Ştiinţe alimentează cu fonduri nelimitate Institutul de Fizică al Plasmei, pentru a continua cercetări fără precedent în privinţa fuziunii nucleare. Se lucrează şi la un nou reactor, intitulat Experimental Advanced Superconducting Tokamak, iar savanţii chinezi speră să obţină o fuziune nucleară controlată care să menţină nedefinit o temperatură extremă. În 2009, cercetătorii chinezi au reuşit să menţină o reacţie nucleară cu temperatura de 18 milioane de grade Celsius până la 400 de secunde, după ce anterior menţinuseră, timp de 60 de secunde, o reacţie nucleară de 180 milioane grade Celsius. Acum şi-au propus să obţină temperatura de 180 milioane grade Celsius, menţinută timp de 400 secunde şi, spre disperarea lor, serviciile secrete americane nu au putut să afle dacă asiaticii au reuşit această performanţă.

Conform unui oficial al Universităţii de Ştiinţe şi Tehnologii din oraşul Hefei, savanţii chinezi ar fi reuşit teleportarea cu succes a unei singure particule quantum, iar în prezent lucrează la teleportarea a două particule. Institutul de Tehnologii Inteligente din China nu se lasă mai prejos, reuşind crearea unui sistem biometric care identifică persoanele în funcţie de trăsături faciale, greutate şi proporţii corporale. Mecanismul poate citi toate datele antropometrice într-o fracţiune de secundă.