S-a „copt” în perioada 2012-2013 în laboratoarele Liceului Internațional de Informatică din Constanța și a fost prezentat mai întâi la Olimpiada Internațională a proiectelor de mediu INEPO din Istanbul, acolo unde a obținut cea mai înaltă recunoaștere academică - medalia de aur! Este vorba despre un proiect gândit de elevele Memet Elif și Carapcea Alexandra, dar și de cadrul didactic Marius Lungu - profesor asociat în cadrul Liceului Teoretic Internațional de Informatică și conferențiar univ. dr. în cadrul Universității Ovidius din Constanța. Iar parcursul succesului nu s-a oprit aici. Pe 28 iulie 2017, cei trei au primit un brevet de invenție de la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

Invenția se referă la un îngrășământ organic obținut din subproduse ale industriei lemnului, berii și laptelui, destinat fertilizării terenurilor agricole. Problema tehnică pe care o rezolvă invenţia constă în stabilirea unei compoziţii în proporţii definite între subprodusele alese pentru fabricarea îngrăşământului organic, fiecare cu caracteristicile sale predeterminate, în vederea obţinerii unui produs total ecologic, echilibrat în nutrienţi şi ieftin, care să înlocuiască îngrăşămintele chimice de sinteză, poluante şi scumpe.

Îngrășământul organic, conform invenţiei, rezolvă această problemă tehnică și înlătură dezavantajele altor îngrăşăminte organice prin aceea că este realizat dintr-un compost de bază format prin amestecarea a două părţi de rumeguş de lemn cu o parte de coji de copaci din esenţe răşinoase, tocate şi cernute, la care se adauga borhot de malţ în proporţie de o parte borhot la două părţi compost, apoi această mixtură este stropită cu un amestec de suspensie apoasă de drojdie de bere Saccharomyces Carlsbergensis cu o concentraţie de 8,5% cu zer dulce, în proporţie de o parte suspensie de drojdie la trei părţi zer, astfel încât cantitatea de totală de lichid astfel obţinut să reprezinte cca. 40 – 60% din amestecul anterior de rumeguş, coji şi borhot de malţ, după care biomasa rezultată este omogenizată mecanic şi încărcată în recipiente speciale de fermentare, în care este supusă fermentaţiei anaerobe timp de 120 – 140 de zile.

Îngrăşământul organic, conform invenţiei, prezintă următoarele avantaje: valorificarea superioară a unor deşeuri industriale care, în mod normal, ar fi fost aruncate sau utilizate într-un mod mai puţin economic; utilizarea cu precădere la decontaminarea terenurilor agricole degradate din cauza aplicării anterioare a îngrăşămintelor chimice de sinteză, în vederea transformării agriculturii actuale într-una ecologică, durabilă şi lipsită de agenţi poluanţi; simplitatea procedeului de realizare din materii prime ieftine, cu efect direct asupra reducerii preţului de cost; valorificarea biogazului produs în timpul fermentaţiei anaerobe, recuperându-se o mare parte din cheltuielile de fabricare.

Titularii acestui brevet de invenție sunt:

Marius Lungu - profesor de geografie asociat în cadrul Liceului Internațional de Informatică din Constanța și conferențiar univ. dr. în cadrul Universității "Ovidius" din Constanța. A urmat Facultatea de Geografie și Geologie din cadrul Univ. Al. I. Cuza din Iași, obținând diploma de licență în Geografie în anul 2000. În anul 2009, a obținut titlul științific de doctor în domeniul geografie la Facultatea de Geografie, din cadrul Universității din București, aducând contribuții valoroase privitoare atât la implicațiile pe care le produc fenomenele climatice de risc din Dobrogea, dar și analiza principalelor resurse climatice. În scopul perfecţionării activităţii didactice a participat la peste 50 de conferințe (din care 30 internaționale), a participat ca membru în mai multe proiecte de cercetare naționale și internaționale și a publicat: 10 cărţi ca unic autor, 6 atlase geografice școlare, 3 carti, în colaborare, ca autor, 9 lucrări în reviste cotate ISI, din care două ca prim-autor, 2 lucrări în reviste indexate ISI Proceeding, peste 30 de lucrări în reviste indexate BDI.

Memet Elif - fostă elevă a Liceului Internațional de Informatică din Constanța (promoția 2015), în prezent studentă în anul III la Columbia University New York, SUA. A ales să cerceteze inegalitatea economică în domeniului sănătății publice, iar mentorul său este laureatul Nobel, Joseph E. Stiglitz. Este totodată singura studentă de colegiu pe care laureatul Nobel o coordonează personal. În ceea ce privește activitatea extrașcolară este speaker coordonator pentru Columbia Financial Investment Group, analist la fondul de investiții al colegiului, Lion Fund și membră a bordului Columbia Club of New York, fondatoarea Columbia Energy Club, ambasadoarea Columbia College, coordonatoarea Ligii Studenților Români în SUA și cea mai tânără membră a Consiliul de Afaceri Romano - American. În același timp, tânără româncă este asistenta executivă a Prințesei Marina Sturdza, contribuind la dezvoltarea a zece acțiuni de caritate pentru regiunea Europei de Est.

Carapcea Alexandra - fostă elevă a Liceului Internațional de Informatică din Constanța (promoția 2016), în prezent studentă în anul II la University of Birmingham, Marea Britanie, Facultatea de Enginerie Nucleară. Alexandra a avut parte de succese academice excepționale atât în România, cât și în anul petrecut ca studentă în Marea Britanie, în special în ceea ce privește disciplina fizică, pe cercetare aerospațială. Cât timp a fost elevă a Liceului Internațional, Alexandra a obținut Premiul I la prestigioasa competiție organizată de Centrul de cercetări NASA - Space Settlement Design Contest, în 2013, Mențiune la cea de-a VIII-a ediție a Concursul Internațional ”I will be an entrepreneur”, dar și medalia de bronz la Salonul Național de Inventică și Creație Științifică pentru Tineret 2014.