Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie va găzdui, timp de o lună, expoziţia itinerantă intitulată „O istorie în cretă. Complexul rupestru de la Basarabi - Murfatlar”. Vernisajul a avut loc ieri, în sala „Vasile Canarache” de la parterul muzeului. Publicul prezent la eveniment a avut posibilitatea să vadă o serie de exponate printre care se numără obiecte utilizate de lucrătorii carierei şi de ocupanţii aşezămîntului monastic: ceramică din pastă nisipoasă, fusaiole şi greutăţi din cretă, bloc de cretă cu urme de prelucrare şi o cruce în relief, replici în cretă ale unor potire, euharistice, cruce de cretă (carieră), cruce metalică, bloc de cretă pe care a fost redată o scenă dinamică (posibil de vînătoare).

În deschidere, directorul Muzeului de Istorie, dr. Constantin Chera, a făcut o scurtă descriere a expoziţiei, acesta amintind de unde provind exponantele şi vorbind despre importanţa lor pentru cultura dobrogeană. În sala „Vasile Canarache” pot fi vizualizate 14 panouri pe care se poate citi un istoric al cercetărilor care au avut loc la Basarabi, precum şi 13 vitrine în care se găsesc diferite obiecte din cretă. „Pentru noi, acest eveniment înseamnă punerea în valoare a unui important monument, care a cunoscut o perioadă mai mult sau mai puţin prielnică. Trebuie să reamintim că lucrările de la Complexul Basarabi au început în anii `50. În colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al României şi instituţiile de învăţămînt americane, această expoziţie a fost vernisată mai întîi la Bucureşti şi am dorit să o vernisăm şi aici, la Constanţa”, a declarat dr. Constantin Chera.

La realizarea expoziţiei au contribuit mai multe instituţii: Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti (IAB), Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC), Institutul Naţional al Monumentelor Istorice (INMI), Columbia University in New York City (CU), Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” (UAUIM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică (INOE).

„O istorie în cretă. Complexul rupestru de la Basarabi - Murfatlar” cuprinde o serie de lucrări care provin din săpăturile arheologice desfăşurate la Murfatlar-Basarabi în perioada 1957-1962, aflate, în prezent, în colecţiile IAB, MINAC şi MNIR. Materialul documentar prezentat a fost realizat pe baza informaţiei publicate, în principal, de Ion Barnea, responsabilul ştiinţific al şantierului arheologic (1957-1962). De asemenea, expoziţia are la bază documente conţinute de arhivele IAB (carnete de săpătură, fotografii) şi INMI (fotografii şi planuri oferite de Amalia Bilciurescu, din arhiva părinţilor ei, arhitecţii Virgil şi Liana Bilciurescu, participanţi la proiectul de restaurare coordonat de Direcţia Monumentelor Istorice).

Situl arheologic Murfatlar - Basarabi se află pe malul drept a ceea ce a fost Valea Carasu, acum Canalul Dunăre - Marea Neagră, la 20 km vest de Constanţa, pe versantul nordic al dealului Tibişir. Prin caracteristicile arhitectonice, prin varietatea abundenţei de decoraţii incizate, prin prezenţa a numeroase inscripţii, ale căror conţinut şi interpretare continuă să suscite controverse, monumentul s-a constituit într-un exemplu aparte de descoperire, cu probleme particulare de investigare, înregistrare, interpretare, conservare şi punere în valoare. Ansamblul de la Murfatlar - Basarabi a provocat, în special după 1990, interesul unui mare număr de proiecte stiinţifice, care au contribuit la cunoaşterea sitului, conţinînd, totodată, eforturi pentru asigurarea conservării lui. Actuala expoziţie itinerantă îşi propune prezentarea unei părţi din rezultatul combinat al proiectelor de care a beneficiat situl, precum şi readucerea în atenţia publicului a atmosferei de acum jumătate de veac, de la Murfatlar - Basarabi.