DECIZIE ÎN PREMIERĂ Curtea de Apel București a sesizat DIICOT să verifice potențiale infracțiuni de spălare de bani comise de Banca Comercială Română (BCR), cea mai mare instituție bancară din România, în legătură cu dobândirea unor imobile din Snagov și unui complex turistic din Poiana Brașov. Iată decizia CAB - „Sesizează organul de urmărire penală în privinţa efecuării unor verificări privind potenţialele infracţiuni de spălare a banilor de către BCR, constând în dobândirea imobilelor active situate în satul Tâncăbeşti, comuna Snagov, judeţul Ilfov, compus din 15 loturi de teren adiacente cu o suprafaţă totală de 59.679 metri pătrați, conform procesului verbal de licitaţie publică nr.1870/23.05.2014 şi, respectiv, a activului Silver Mountain, situat în Poiana Braşov, judeţul Braşov, compus din 171 apartamente, 176 locuri de parcare, două spaţii comerciale, o clădire multifuncţională (restaurant, club, spa & fitness), drumuri de acces, spaţii verzi şi teren excedentar de 206.500 metri pătrați şi bunuri mobile care deservesc activul“. CAB a luat decizia în urma unei plângeri făcute de o firmă de insolvență, împotriva unei ordonanțe de clasare, dispusă de procurorii DNA într-un dosar privind suspiciuni de corupție în legătură cu Remus Borza și societata sa de insolvență. Creanța în cauză era... banală, de circa un milion de euro. Plângerea a fost clasată de DNA, însă firma lichidatoare a atacat decizia. Drept urmare, o parte din dosar se întoarce la DNA, unde vor fi cercetate posibile fapte de abuz în serviciu, iar la DIICOT, BCR trebuie să dea explicații cu privire la suspiciunile de spălare de bani.

SĂ VEZI ȘI SĂ NU CREZI

Avocatul Gheorghe Piperea remarcă faptul că este prima dată când o bancă din România e implicată într-un asemenea scandal, aducându-i-se acuzații printr-o sentință definitivă a instanței - „Este vorba, în speță, de o luare în plată. O fi, n-o fi spălare de bani, clar e că BCR este una dintre băncile care au pictat apocaliptic darea în plată cu efect liberatoriu, ba chiar au și plătit foarte mulți bani pentru această pictură. Luarea în plată este, cu certitudine, plăcută auzului Băncii Naționale a României. Deși în cazul Silver Mountain s-au marcat pierderi de aproximativ 60 milioane euro, nimeni din BNR, Asociația Română a Băncilor, Consiliul Patronatelor Bancare, FMI, Banca Centrală Europeană și organizația Salvați Copiii nu s-a plâns de mila celor cu depozite în bănci sau de hazardul moral generat de luarea în plată a unui asemenea activ. Rea a fost darea în plată, nu luarea...“.

În legătură cu o presupusă verificare a DIICOT în legătură cu Banca Comercială Română, aşa cum a fost făcut public în această dimineaţă de către mass-media, va transmitem detaliile speţei, care clarifica situaţia reală.

DAR... Reacția BCR a venit prompt - „Banca nu a fost citată până la această dată în niciun dosar penal pentru vreo faptă reținută în sarcina sa. Menţionarea sintagmei „spălare de bani“ reflectă o plângere făcută cu rea credinţă de către un denunţător implicat în cauză (Insolvency Recovery Solutions SRL), care a încasat nejustificat de la BCR aproximativ un milion euro, în calitate de proprietar al unei creanţe reprezentând onorariu executor judecătoresc“. BCR spune că cerut insolvenţa denunţătorului, pentru recuperarea sumei, iar acesta s-a sustras obligaţiilor de restituire, schimbându-şi sediul şi înregistrând o altă cerere de insolvenţă la o altă instanţă din ţară - „BCR se află într-un proces perfect legal de recuperare şi vânzare a garanţiilor imobiliare (clădiri, terenuri etc) aferente unui credit neperformant acordat pentru dezvoltarea proiectului turistic Silver Mountain din Poiana Braşov“.