Se împlinește o lună de la vinerea neagră din „Colectiv“, de la catastrofa care a distrus sute de vieți. Au trecut 30 de de zile de când România a început să achite cu suflete nota de plată a indolenței, dezinteresului și corupției care o guvernează de zeci de ani. Din prima zi au pierit 30, dar azi suntem cu 60 mai puțini. Ce am aflat de atunci? Că nu mai merge așa. Că nu mai pot fi tolerate indiferența autorităților, lipsa de profesionalism a agenților constatatori, predilecția pentru a da șpagă a patronilor care vor să ocolească legea și lipsa de interes a noastră, a tuturor față de chestiuni care aparent nu ne privesc, dar care, iată, ne pot face oricând să plătim prețul suprem pentru tolerarea lor. Ce s-a schimbat? La nivel de interes față de respectarea legislației care asigură siguranța clienților cluburilor și barurilor, față de măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, multe. Parcă autoritățile se mișcă altfel pe frontul ăsta. Dar mai sunt multe alte lupte care încă nu au început. Mai este "Colectivul" din traficul rutier. Unde încă nu se respectă regulile, încă se dau șpăgi și încă sunt beizadele care nu au niciun respect pentru uniformele care ar trebui să impună ordinea. Mai este "Colectivul" din învățământ. Unde sunt ciuntite spirite. Mai este "Colectivul" din politică, zonă în care nu s-a întâmplat nimic concret, cu excepția unui lifting facial, fără efecte profunde. Avem doar un alt Guvern, care nu pare să se miște altfel decât celelalte. Este doar mai atent la chestiunile de imagine. Sunt multe alte "colective" care ne împuținează numeric sau sufletește, bombe cu ceas care așteaptă să fie dezamorsate.

În ce privește verificările declanșate după incendiul catastrofal din 30 octombrie, acestea își urmează cursul firesc, poate într-un ritm mai alert decât celelalte investigații judiciare. Ancheta în cazul incendiului din clubul „Colectiv“ deschisă iniţial de Parchetul Tribunalului Bucureşti a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii făcute asupra cadavrelor persoanelor care şi-au pierdut viaţa, principala cauză a decesului ar fi intoxicaţia cu fum, monoxid de carbon şi gaze toxice.

Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului „Colectiv“, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, care sunt arestaţi preventiv din 3 noiembrie şi pe bunurile cărora a fost pus sechestru. Potrivit PICCJ, "incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club".

De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în „Colectiv“ în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, dar şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi în 8 noiembrie şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii au arătat că artificiile folosite la concertul Goodbye to Gravity din clubul „Colectiv“, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spaţiu deschis, conform instrucţiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a şi acţionat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceştia "trebuiau și puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislației în vigoare, precum și din studierea cursurilor de pregătire la care aceștia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiții improprii și riscante, fără luarea măsurilor de siguranță adecvate, aspect care intra în atribuțiile lor de pirotehniști".

Ulterior producerii incendiului din clubul „Colectiv“, Daniela şi Cristian Niţă "au procedat la distrugerea şi sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum şi cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi traşi la răspundere penală", susţin procurorii.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soţii Niţă sunt cercetaţi pentru favorizarea făptuitorului şi sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Dosar şi la DNA, pentru abuz în serviciu; Piedone şi angajaţi ai ISU Bucureşti, puşi sub acuzare

Procurorii anticorupţie au deschis, la rândul lor, un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul „Colectiv“. Primăria Sectorului 4 a emis acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de Consiliu Local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale Primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei.

Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispoziţiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcţionare şi autorizaţia de funcţionare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfăşurării activităţii de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei.

Procurorii militari din DNA arată că aceştia, deşi au făcut mai multe deplasări la „Colectiv“, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI.

Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duşi cu propunere de arestare nota că "este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU - cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (...) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparţinând acestei instituţii masiv sponsorizate şi eventual sancţionat drastic de aceştia".

Totodată, judecătorul vorbea şi despre o "practică încetăţenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlaţi, practică existentă la scară largă la diferite instituţii de control", care "nu poate să nu fie în atenţia şefilor ierarhici ai celor doi inculpaţi la toate palierele, unii dintre aceştia susţinând cu seninătate că nu au avut cunoştinţă de faptele celor doi, că nu au fost informaţi, (...) alţii cerând note explicative".

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei şi plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanţa motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani şi un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată şi Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curţii Militare de Apel.

ISU Bucureşti a ajuns, la aproape o lună după incendiu, în mijlocul unui alt scandal.

La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în „Colectiv“ sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere.

În urma aparţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns.

Şefii ISU Bucureşti-Ilfov - inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Șchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu - au fost suspendaţi din funcţii. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului „Colectiv“.

Premierul Dacian Cioloş a cerut, miercuri, în şedinţa de Guvern, un plan de reformă şi restructurare a ISU de la secretarul de stat Raed Arafat.

Localuri şi instituţii de cultură, închise după incendiul din „Colectiv“

ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut, în săptămânile ce au urmat tragediei, controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie.

Cu această ocazie s-a constatat că instituţii de cultură importante, precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca, funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU.

Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizaţie ISU, pentru că nu a fost recepţionată.

Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcţionau 1.800 de spaţii comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.

După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur.

Pe 17 noiembrie, a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancţionaţi cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.

În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.