Robotul american de explorare Spirit a împlinit 1.000 de zile de cînd se află pe Marte, perioada depăşind de zece ori termenul de valabilitate prevăzut de specialiştii de la NASA care l-au conceput. Roverul Spirit a ajuns pe Planeta Roşie pe 4 ianuarie 2004 şi a fost urmat după trei săptămîni de geamănul său, roverul Opportunity. Cei doi roboţi au transmis aproximativ 165.000 de imagini de o precizie fără precedent. Acestea au furnizat probe puternice în sprijinul ideii că Marte a fost acoperită de ape cu multe milioane de ani în urmă, care ar fi putut permite apariţia unor forme de viaţă. Spirit şi Opportunity sînt plasaţi la antipozi unul faţă de celălalt.

Roboţii au fost concepuţi cu o valabilitate de 90 de zile marţiene. O zi marţiană durează 24 de ore, 39 de minute şi 35 de secunde. Contrar aşteptărilor, vînturile care suflă pe Marte împiedică acumularea particulelor fine care acoperă solul planetei în panourile solare ale celor doi roboţi ce permit încărcarea bateriilor electrice. Aceste baterii au un termen de valabilitate limitat, la fel ca cele utilizate la telefoanele mobile sau maşini, iar Spirit şi Opportunity ar putea să-şi dea duhul în orice moment sau să continue să mai funcţioneze încă un an, în ciuda problemelor tehnice cauzate de vîrstă. Bateriile sînt sensibile la variaţiile mari de temperatură de pe Marte, minus 100 de grade Celsius iarna şi 20 de grade cu plus vara.

Spirit nu s-a mai mişcat de 200 de zile, aşteptînd sfîrşitul iernii, care durează şase luni, pe versantul nordic al unui deal, după ce a părăsit craterul Gusev. Opportunity se află pe marginea craterului Victoria, ce urmează să fie explorat de robot. Opportunity a parcurs deja 9,4 kilometri din suprafaţa plină de praf a planetei, examinînd roci şi studiind mediul de pe Marte, în timp ce Spirit a parcurs 6,8 kilometri. În ciuda duratei de viaţă surprinzătoare, cei doi roboţi trebuie să bată recordul sondelor marţiene americane Viking 1 şi 2 care au fost plasate pe Marte în 1976. Viking 2 a supravieţuit 1.281 de zile marţiene în timp ce Viking 1 a funcţionat patru ani tereştri, pînă în noiembrie 1982.