Noua Comisie Europeană, prezidată de Jean-Claude Juncker, își intră oficial în atribuții sâmbătă, dar își va începe activitatea de luni. Dosarele nu lipsesc, de la criza din Ucraina până la negocierile comerciale cu SUA, dar prioritățile declarate ale lui Jean-Claude Juncker sunt relansarea creșterii și crearea de locuri de muncă. ”Următoarele luni vor fi extrem de grele, cu previziunile CE, avizele asupra diferitelor bugete în luna noiembrie și pregătirea unui plan de investiții”, subliniază Pierre Moscovici, care moștenește portofoliul de Afaceri Economice și Monetare. Marți, el va prezenta noile previziuni economice ale CE, urmând să constate slăbiciunea economiei Zonei Euro. Exercițiul va avea valoare de examen pentru Moscovici, care, după audierea în Parlamentul European, a suscitat îndoieli că are capacitatea de a judeca cu neutralitate situația propriei sale țări. Terenul a fost deminat în mare parte de predecesorul său, finlandezul Jyrki Katainen, care a decis săptămâna trecută să nu respingă niciun proiect de buget al statelor din Zona Euro. Franța și Italia au scăpat astfel de un scenariu cât se poate de umilitor, chiar dacă dosarul nu este încă închis. CE nu a exclus solicitarea de măsuri suplimentare de reducere a deficitelor în anumite țări, amenințând chiar că va impune amenzi în caz de nerespectare a regulilor, o sabie a lui Damocles pentru Franța, care nu va reuși să-și aducă deficitul public sub nivelul de 3% înainte de 2017, cu încă doi ani de întârziere. Examinarea aprofundată a bugetelor ar urma să aibă loc la jumătatea lui noiembrie, înainte de o reuniune a Zonei Euro special consacrată acestui dosar înainte de sfârșitul lunii.

Cel mai mare dosar al Comisiei Juncker este, fără îndoială, planul de investiții masiv, de 300 de miliarde de euro, destinat relansării creării de locuri de muncă și a economiei de pe întregul continent. Ideea este de a face acest lucru repede și mai bine decât pactul de creștere de 120 de miliarde de euro lansat în 2012 și care și-a arătat repede limitele. Pentru a accelera ritmul, Parisul și Berlinul lucrează la propuneri comune pe care cele două capitale vor să le prezinte la începutul lui decembrie. Dar liniile acestui plan rămân foarte neclare: originea fondurilor și împărțirea efortului între public și privat nu au fost stabilite, iar Berlinul refuză să semneze cecuri pentru a stimula activitatea. Săptămâna trecută, Juncker a insistat asupra faptului că nu poate fi finanțat acest pachet prin deficite extinse, făcând apel la sectorul privat să participe la efort alături de fondurile publice. Pentru moment există o singură certitudine: Banca Europeană de Investiții (BEI) ar urma să contribuie. O altă idee a fost deja respinsă, din cauza refuzului categoric al Germaniei. Este vorba despre recurgerea la Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al Zonei Euro, care are o capacitate de creditare de aproape 500 de miliarde de euro, din care 450 sunt deja disponibile. Planul de investiții ar trebui să reprezinte principalul punct de agenda summitului UE de la sfârșitul anului, care va avea loc la 18 și 19 decembrie.