Ambasadorul Israelului a fost convocat la Ministerul turc al Afacerilor Externe, în urma unor declaraţii ale ministrului israelian al Apărării, Ehud Barak, potrivit cărora noul director al serviciilor secrete turce susţine Iranul. Ambasadorul Gaby Levy a fost convocat luni la minister pentru a se întâlni cu subscretarul Halit Cevik, care i-a prezentat nemulţumirea Turciei cu privire la declaraţiile lui Ehud Barak, a declarat acest diplomat, sub protecţia anonimatului. Ambasada Israelului la Ankara nu a putut fi contactată, imediat, pentru a comenta aceste informaţii.

Ehud Barak şi-a exprimat, într-un discurs difuzat duminică de postul militar israelian de radio, îngrijorarea cu privire la numirea de către Turcia, la sfârşitul lui mai, a unui nou director al serviciilor secrete, Hakan Fidan, apreciind că aceasta le-ar putea permite iranienilor să aibă acces la informaţii secrete. „Turcia este o ţară prietenă, un aliat strategic, dar numirea, în ultimele săptămâni, a unui nou şef al serviciilor secrete turce, care este un susţinător al Iranului, ne îngrijorează”, a declarat acesta. Hakan Fidan, în vârstă de 42 de ani, a fost numit la conducerea MIT (Organizaţia Naţională de Informaţii, serviciile secrete turce), pe data de 27 mai. A fost, anterior, subsecretar pentru Afaceri Externe al premierului şi a reprezentat Turcia în cadrul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA). Această funcţie i-a permis, potrivit presei turce, să joace un rol hotărâtor în cadrul eforturlor Turciei de soluţionare a problemei nucleare iraniene.

Iranul, Brazilia şi Turcia au prezentat, la 17 mai, o propunere, intitulată Declaraţia de la Teheran, vizând să găsească o soluţie diplomatică la tensiunile privind programul nuclear iranian. Comunitatea internaţională suspectează regimul iranian, un inamic declarat al Israelului, că vrea să se doteze cu arma nucleară. Iniţiativa celor trei ţări a fost ignorată de marile puteri, care au votat, la 9 iunie, un al patrulea set de sancţiuni împotriva Iranului. Eforturile turceşti au fost criticate de Israel, premierul israelian, Benjamin Netanyahu, calificând Declaraţia de la Teheran drept „o impostură”. La rândul lor, oficiali iranieni au criticat declaraţiile şefului Statului Major Interarme din SUA privind existenţa unui plan de atacare a Iranului, afirmând că SUA ar suferi o înfrângere mai grea decât în Irak şi Afganistan în cazul unui război.

Relaţiile între Israel şi Turcia, altădată apropiate, s-au degradat, în ultimii ani, atingând cel mai scăzut nivel imediat după asaltul Israelului asupra unei flotile de ajutor internaţional destinat Fâşiei Gaza, la 31 mai, în care au fost ucişi nouă cetăţeni turci. Turcia şi-a rechemat ambasadorul de la post, a anulat manevrele militare comune şi a cerut ca Israelul să prezinte scuze, un lucru refuzat de statul evreu. Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a anunţat constituirea unei comisii de patru experţi, între care un turc şi un israelian, însărcinaţi să ancheteze asupra asaltului sângeros, o hotărâre considerată drept un pas important de către Ankara.