În ultimii ani, spitalele din România reclamă, periodic, o aprovizionare deficitară în ceea ce privește unele vaccinuri. În ciuda faptului că în lume, inclusiv în țara noastră, se militează pentru imunizarea copiilor încă din primele zile de viață, mulți nou-născuți părăsesc unitățile sanitare fără a fi vaccinați. Motivul? Lipsa serurilor care îi apără de unele boli. Părinții își iau copiii acasă și revin cu ei, atunci când sosesc vaccinurile, fie la spitale, fie la cabinetele medicilor de familie. Cel puțin din 2010 încoace, în țara noastră sunt semnalate grave probleme în ceea ce privește aprovizionarea, specialiștii Ministerului Sănătății (MS) venind mereu cu promisiuni că situația se va rezolva în cel mai scurt timp. Dar de ce trebuie să se ajungă aici, să nu îți poți imuniza copilul atunci când ar fi indicat? Mulți părinți sunt indignați, și pe bună dreptate, mai ales că mamelor li se face o educație în acest sens încă din primul trimestru de sarcină. Știu că dacă își imunizează bebelușii sunt apărați de unele boli, iar atunci când trebuie să-și vaccineze copiii sunt puse pe liste de așteptare în lipsa serurilor.
FĂRĂ VACCIN BCG Recent, o nouă criză a vaccinurilor din spitale a fost semnalată de unii părinți, unele spitale din țară anunțând că nu pot imuniza copiii și că se așteaptă vaccinurile necesare în maternități. Unul dintre vaccinurile care lipsesc este cel împotriva tuberculozei, respectiv BCG, pentru care MS a anunțat că procedura de achiziție este în desfășurare și că probabil se va mai întârzia câteva zile. Antena 3 a prezentat, într-un material, un interviu cu un părinte care s-a plâns că nu a putut să își imunizeze copilul împotriva TBC pentru că spitalul nu are vaccinul. S-a ales doar cu promisiuni. Nici personalul medical nu a știut ce să îi spună: să revină cu un telefon, probabil săptămâna viitoare.
DEOCAMDATĂ, NU! Spitalele constănțene nu au anunțat deocamdată o situație critică din acest punct de vedere, cel puțin până săptămâna trecută nefiind sesizări în acest sens la Direcția de Sănătate. Anul trecut, spitalele din România s-au confruntat cu aceeși situație. MS anunța, în vară, că dificultăţile legate de procesul de achiziţionare erau cauzate de lipsa de pe piaţă a vaccinului, deoarece există un număr mic de producători care mai fabrică aceste produse. Totodată, MS a solicitat direcţiilor de sănătate publică teritoriale identificarea tuturor copiilor născuţi în perioada respectivă şi care nu au fost imunizaţi, în vederea gestionării corecte pentru recuperare la vaccinare. Toţi copiii nevaccinaţi au fost recuperaţi la vaccinare prin maternităţi şi cabinetele medicilor de familie, fără afectarea schemei de vaccinare obligatorie, potrivit reprezentanţilor instituţiei. Tot legat de vaccinarea BCG, reamintim că, în noiembrie 2012, mai multe persoane au sesizat reacţii severe ale vaccinului atunci importat din Danemarca, mai exact 115 la nivel de țară. Reacții adverse ale vaccinului au existat și în rândul unor copii din județul nostru. Din totalul celor 115 cazuri de reacţii adverse severe, 44,3% au necesitat tratament tuberculostatic, 20,8% chirurgical, iar 6% antibiotic. Potrivit OMS, rata estimată de reacţii adverse severe la BCG este de unu la mie. Vaccinarea BCG este recomandată la nou-născuţi începând de la vârsta de 4 zile şi până la 2 luni, precum şi la copiii între 5 şi 10 luni, care nu prezintă cicatrice vaccinală sau prezintă o cicatrice vaccinală sub 3 mm, fără testare tuberculinică prealabilă.