Țintă a numeroase proiecte, idei și schițe de reabilitare, emblema Constanței - Cazinoul - a trecut ieri, în ședința Consiliului Local Municipal (CLM), din administrarea autorității locale în cea a Companiei Naționale de Investiții (CNI), pentru reabilitare cu fonduri guvernamentale. Sperăm că, de data asta, trecerea nu va mai fi doar pe hârtie, de dragul aparenţelor.

SCURT ISTORIC Istoria proiectelor privind Cazinoul din Constanţa este una tumultuoasă: planurile după care a fost construit au fost modificate din cauza politicii, iar destinaţia clădirii a fost schimbată de mai multe ori. Prima construcție a fost ridicată în 1880, fiind realizată din lemn. Construirea efectivă a Cazinoului a început în 1904, planurile iniţiale fiind întocmite de către arhitectul Petre Antonescu, care a proiectat o clădire al cărei stil arhitectonic a fost inspirat din tradiţiile artei româneşti. După terminarea fundaţiilor, însă, planurile au fost schimbate, Primăria încredinţând modificarea acestora unui arhitect elveţian - Daniel Renard. Obiectivul, construit în stil Art Nouveau, a fost terminat în 1910, fiind inaugurat în 1911, când Primăria a autorizat organizarea jocurilor de noroc, iar Cazinoul a fost frecventat timp de mai mulţi ani de pasionaţii acestora. Partea superioară a clădirii este decorată cu elemente arhitecturale de forma navelor antice (rostrale), cu capete de berbec şi ghirlande de alge marine, în timp ce interiorul este somptuos, cu scări şi balustrade impunătoare, coloane îmbrăcate în stucatură şi pereţi cu brâie din marmură. Lucrări de restaurare și modernizare ale Cazinoului au fost efectuate prima dată în 1937, apoi în 1986, de către un colectiv de artiști plastici români.

CEARTA PE... CINE FACE În timp, clădirea s-a deteriorat, iar atunci când s-a pus din nou în discuție reabilitarea ei, au început disputele. În 2006, încercările Primăriei de reabilitare a Cazinoului au fost blocate de Guvernul Alianţei DA, adică PNL + PD. În 2007, Cazinoul a fost concesionat, pentru 49 de ani, grupului „Queen” din Israel, un operator internaţional care deţine alte şapte cazinouri de lux în întreaga lume. Chiar dacă procedurile erau extrem de avansate, faptul că imobilului ar fi trebuit să i se redea destinația inițială nu a plăcut ministrului de atunci al Dezvoltării, Elena Udrea. Ba mai mult, cu promisiunea că va face ea treaba, Udrea a luat la minister Cazinoul. Un an mai târziu, autoritățile locale l-au luat înapoi la fel cum l-au dat, ba mai deteriorat și sigur mai bătrân. Având din nou clădirea în ogradă, primarul Constanței, Radu Mazăre, a încercat alte variante. A purtat, pe rând, discuții cu o firmă elvețiană, cu una chineză și chiar cu un fond de investiții american gestionat de niște ruși. S-a discutat despre vânzarea Cazinoului, despre realizarea unui parteneriat public-privat pentru reabilitarea lui și despre restaurarea cu fonduri europene atrase de Consiliul Județean Constanța. Toți investitorii s-au retras după ce au văzut birocrația pe care trebuie să o suporte și, dacă nu era suficient, au fost îngrețoșați și de o așa-numită parte a societăţii civile, diverse ONG-uri și asociații, care s-au tot opus zecilor de idei care au fost prezentate, dar care nu au venit cu nicio soluție. În condițiile în care în 2008, conform studiului firmei israeliene, era nevoie de 10 milioane de euro pentru restaurarea edificiului, primarul Constanței spune că acum costurile ar putea depăși 12, chiar 14 milioane de euro. DOAR reabilitarea. Fără a mai vorbi despre ceea ce presupune dotarea clădirii, pentru care ar mai fi nevoie de alte cinci milioane de euro. Și când te gândești că israelienii pregătiseră deja 15 milioane de euro pentru reabilitarea și dotarea clădirii pentru a funcționa drept cazinou...

PUNCT ȘI DE LA CAPĂT Cert este că, ieri, municipalitatea constănțeană a predat clădirea către CNI, care ar urma să realizeze lucrările de restaurare. Compania are la dispoziție 24 de luni pentru a începe lucrările, iar dacă în acest timp nu se va întâmpla nimic, Cazinoul va reveni la municipalitate și se vor încerca alte soluții. Aceste soluții nu implică însă atragerea de noi investitori, pentru că primarul Constanţei, Radu Mazăre, nu vrea să mai dea cu subsemnatul la DNA, care ar putea să-l acuze, probabil, de interese în ce priveşte licitaţiile. „Dacă aș fi reparat Cazinoul cu bani de la Primărie și aș fi băgat peste 10 milioane de euro, toată lumea ar fi spus că sunt nebun. Că, în loc să construiesc case pentru 4.500 de oameni, reparam o clădire. Ca atare, am stopat orice discuție cu orice potențial investitor privat și nici nu mai plimb niciun investitor prin Constanța până nu se schimbă situația în România. Am discutat cu vicepremierul Liviu Dragnea și am căzut de acord să fie reabilitat cu bani guvernamentali, pentru că este o clădire importantă pentru întreaga țară“, a declarat Mazăre. Primarul s-a ferit să vorbească însă despre destinația ulterioară a clădirii, având în vedere că legislația privitoare la cazinouri este extrem de strictă în România și că, atunci când a încercat să propună relaxarea legilor, a fost acuzat că are interese în acest domeniu. Și-ar dori să fie cazinou, având în vedere că zona peninsulară a fost reabilitată deja în proporție de 70%, iar Cazinoul ar completa în acest fel zona veche a orașului.