Miniştrii de Finanţe din G20 susţin că ţările din Zona Euro trebuie să pună mai mulţi bani în fondul de salvare, înainte ca naţiunile din G20 să intervină pentru a le ajuta. La începutul acestei luni, liderii eurozone au constituit un fond de salvare permanent de 500 de miliarde de euro. Cu toate acestea, în continuare sunt îngrijorări legate de faptul că acest fond nu este suficient pentru a acoperi statele puternic îndatorate. Riscul unei noi recesiuni globale şi a unei alte crize bancare este ridicat, potrivit unui nou sondaj realizat în rândul bancherilor, care identifică cele mai mari ameninţări pentru industria financiară globală, principala cauză a acestei îngrijorări reprezentând criza din Zona Euro.

Raportul anual al CSFI Banking Banana Skins, produs în asociere cu PwC, aşează riscul macroeconomic pe primul loc între 30 de ameninţări posibile pentru sectorul bancar. Sondajul se bazează pe răspunsurile a mai mult de 700 de bancheri, membri ai autorităţilor de reglementare şi analişti din 58 de ţări.Sondajul arată că nivelul de îngrijorare cu privire la perspectivele sectorului financiar este la cel mai înalt nivel de la începerea acestor studii în urmă cu 13 ani. Mulţi respondenţi se aşteaptă la un nou val de falimente bancare şi naţionalizări. Principala cauză a acestei îngrijorări o reprezintă criza din Zona Euro, ce ar putea duce la intrarea în incapacitate de plata a mai multor ţări. Şocul unui colaps al Zonei Euro ar afecta nu doar băncile europene, ci şi cele din alte regiuni. Bancherii din ţări precum SUA, Canada, China, Argentina sau Australia au aşezat criza din Zona Euro pe primul loc între îngrijorările lor.

Prima consecinţă a unei prăbuşiri a Zonei Euro ar fi pierderi masive din credite, risc care a fost identificat pe locul al doilea de către bancheri. Acest lucru ar fi urmat de o criză de finanţare, băncile având accesul blocat la lichidităţi şi capital. Creşterea ingerinţelor politice şi înăsprirea cadrului de reglementare sunt alte riscuri majore identificate de către respondenţi. Deşi iniţiativele de reglementare sunt menite să pună capăt crizelor bancare, acestea reprezintă de asemenea un cost adiţional şi deturnează băncile de la obiectivele lor, îngreunându-le misiunea de a asigura finanţarea economiei. Îngrijorarea cu privire la capacitatea băncilor de a găsi o cale de ieşire din criză este de asemenea ridicată: slăbiciunile în guvernanţa corporativă şi riscul de management sunt prezente între primele zece riscuri percepute la nivel global. Un risc în creştere este cel legat de continuitatea afacerilor, risc legat de capacitatea sistemului bancar de a supravieţui unui eşec major al unei instituţii financiare. Bancherii se tem de un nou credit crunch şi de incertitudinile privind schimbările cadrului de reglementare Pentru prima dată, sondajul Banana Skins a indicat faptul că perspectiva asupra riscurilor este mai bună în economiile emergente decât în statele dezvoltate. Respondenţii din America Latină, Africa, Asia şi Orientul Îndepărtat sunt mai încrezători în perspectivele pieţelor lor decât cei din America de Nord şi Europa, ca urmare a ritmurilor mai ridicate de creştere, cu toate că şi statele emergente se văd vulnerabile la şocurile financiare globale. Cu toate acestea, sondajul a arătat că îngrijorările asupra perspectivelor Chinei sunt în creştere, pe măsură ce creşterea economică încetineşte, iar băncile trebuie să facă faţă unor presiuni în creştere.

În pofida unei aparente relaxări, criza din Zona Euro nu dă niciun semn că a fost depăşită, consideră şi Comitetul celor cinci înţelepţi, un grup de proeminenţi economişti care consiliază Guvernul german, într-un articol publicat luni în cotidianul economic „Handelsblatt”. „Anul 2012 este sinonim, pentru zona euro, cu mari provocări”, avertizează cei cinci economişti, în primul rând din cauză că sistemul bancar nu este consolidat. La sfârşitul lui decembrie, Banca Centrală Europeană (BEC) a împrumutat o sumă de 489,191 miliarde de euro unui număr de 523 de bănci din Zona Euro, într-o operaţiune inedită pe trei ani, o sumă mult peste estimările analiştilor, care se aşteptau ca BCE să acorde credite în valoare de 300 miliarde de euro. Până atunci, BCE oferise băncilor împrumuturi pe o perioadă de maxim un an. Prin extinderea perioadei creditelor, BCE a dorit să asigure pieţele că băncile vor dispune de finanţare pe termen lung. În egală măsură, în opinia înţelepţilor, creditele acordate de bănci companiilor şi persoanelor fizice arată o instabilitate a sistemului bancar cu efecte asupra economiei reale. Miercuri, BCE urmează să acorde, din nou, o serie de credite pe trei ani băncilor din zona euro, manevră menită să stabilizeze sistemul financiar european, dar ale cărei efecte benefice se lasă aşteptate

Pe de altă parte, un semn încurajator este că profitul băncii HSBC din Marea Britanie, cea mai mare bancă din Europa, a crescut în 2011 cu 15% la 13,8 miliarde lire, pe fondul performanţelor puternice din pieţele din Asia, America Latina, Estul Mijlociu şi Africa de Nord. Aceste regiuni acoperă aproape 50% din veniturile instituţiei financiare. Circa 90% din profitul băncii provine din afara ţării. Profitul HSBC din Marea Britanie a fost în 2011cu 17,2% mai mare faţă de anul precedent, de 1,5 miliarde lire sterline. Profitul înainte de impozitare pentru divizia comercială a fost mai mare cu 31%, la aproape cinci miliarde lire sterline, rezultatul fiind considerat un record. Pe de altă parte profitul diviziei de investiţii bancare a scăzut cu 24%, la 15 miliarde lire, rezultat afectat de criza din Zona Euro.