Regele Albert al II-lea a semnat, ieri, în cadrul unei ceremonii solemne, o primă parte a unei noi reforme a statului, un gest care marchează simbolic sfârşitul celei mai grave crize politice cu care s-a confruntat regatul, rămas fără guvern, aproximativ 500 de zile. Această reformă parţială concretizează o serie de modificări instituţionale în regiunea Bruxelles, în special scindarea arondismentului Bruxelles-Hal-Vilvorde (BHV) din Flandra, în care se vorbeşte olandeza dar unde trăieşte o importantă minoritate francofonă. Acest dosar foarte complex afecta viaţa politică belgiană de peste 50 de ani.

Organizând o ceremonie la Palatul Regal, autorităţile au dorit să ofere o dimensiune solemnă acestei serii de 17 texte legislative. Oficiali de cele mai înalte ranguri în stat şi în cadrul celor opt partide politice care le-au acceptat erau prezenţi la eveniment. O asemnea ceremonie este foarte rară. Ultimul eveniment de acest fel a avut loc în 1994 când, printr-o reformă, Belgia devenea stat federal. ”Exact cu un an în urmă, pesimismul şi o formă de angoasă afectau ţara”, a declarat premierul socialist Elio Di Rupo, referindu-se la criza politică din perioada iunie 2010 - decembrie 2011. ”Optimismul este miza de astăzi. Belgiei îi este mai bine şi suntem citaţi din nou ca exemplu”, şi-a exprimat el satisfacţia.

Principalii opozanţi ai reformei sunt unele partide din Flandra, în special cel mai important dintre ele, Noua Alianţă Flamandă (V-VA), care acuză formaţiunile ce formează majoritatea că au făcut prea multe concesii francofonilor. N-VA contează pe alegerile municipale din octombrie pentru a-şi afirma preeminenţa în Flandra, în perspectiva alegerilor legislative din 2014. Aleşi din cadrul unei mici formaţiuni separatiste, Vlaams Belang, au manifestat în faţa Palatului Regal, afişând o banderolă pe care se putea citi ”BHV Vlaanderen gestrikt” (Flandra, în cursa BHV).