Expansiunea masei monetare printr-o injecţie de lichiditate din partea Băncii Centrale Europene, default-uri ordonate ale statelor îndatorate, ieşirea Greciei din zona euro şi formarea unui nou bloc monetar - iată patru deznodăminte posibile ale crizei actuale, luate în calcul de Pricewaterhouse Coopers (PwC). În primul scenariu, Băncii Centrale Europene i se permite să injecteze lichiditate în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile. Recesiunea este evitată, ratele dobânzilor sunt menţinute la un nivel scăzut pe termen scurt, dar inflaţia va depăşi ţinta de 2%, în vreme ce moneda euro se va deprecia. În al doilea scenariu, un program de defaulturi voluntare este agreat de către statele cele mai îndatorate, ceea ce va conduce la o spirală de contracţie a economiei şi la o recesiune prelungită, care va dura între doi şi trei ani şi va rezulta într-o scădere cu aproximativ 5% a PIB-ului zonei euro. În al treilea caz, Grecia este nevoită să părăsească zona euro, după care suferă o recesiune severă, o depreciere rapidă a monedei şi un puseu inflaţionist. Statele rămase vor căuta să protejeze moneda printr-o disciplină fiscală dură, însă se vor confrunta cu o recesiune de până la doi ani. Nu în ultimul rând, PwC ia în calcul un acord franco-german, care pleacă de la constatarea că actuala zonă euro este nesustenabilă. Noua monedă euro ar urma să se aprecieze puternic, iar economiile din noul bloc monetar ar trece printr-un boom al consumului intern. În schimb, economiile excluse din noua zonă vor înregistra o depreciere puternică a monedelor proprii şi se vor confrunta cu o recesiune masivă.