UN CAZ RAR O femeie în vârstă de 54 de ani s-a prezentat alături de soţul ei la Spitalul Universitar din Georgetown, spunându-le doctorilor că nu-şi poate aminti nimic din ceea ce s-a întâmplat în ultimele 24 de ore. De asemenea, memoria ei mai recentă era destul de neclară. Un singur lucru şi-l amintea încă şi anume că această stare de amnezie a început imediat după ce a încheiat o partidă de sex ”memorabilă” alături de soţul său. Deşi suntem obişnuiţi să ne împărţim experienţele sexuale în partide memorabile sau partide pe care nu ni le mai amintim, pentru unii oameni iată că o partidă de sex poate fi şi una şi alta. Femeia, al cărei caz a fost prezentat în ediţia din septembrie al revistei ”The Journal of Emergency Medicine”, a trecut printr-o stare de amnezie completă temporară, o stare rară în care subiectul îşi pierde, pur şi simplu, toate amintirile, pentru o perioadă de timp.

Oamenii care au suferit astfel de amnezii complete temporare nu manifestă, de obicei, niciun alt efect secundar, iar problema pierderii de memorie este de cele mai multe ori reversibilă în interval de câteva ore. O astfel de condiţie medicală este rară, afectând între trei şi cinci oameni din 100.000, în fiecare an. Problema este însă că medicii nu ştiu ce declanşează această stare şi nici de ce pacienţii rămân alerţi şi aparent binedispuşi, deşi le lipsesc mari părţi din memorie. ”Nu ştim prea multe despre cauze”, recunoaşte Sebastian Ameriso, neurolog la Institutul pentru Cercetări Neurologice din Buenos Aires, care a studiat cazul femeii de 54 de ani. ”Deşi provoacă multă teamă, un astfel de eveniment medical este complet benign în cele mai multe cazuri şi nu are legătură cu un atac cerebral sau cu orice altceva ce ar putea afecta creierul”, afirmă acesta.

CREIER MAI PUŢIN OXIGENAT O partidă de sex poate declanşa amnezia completă temporară, la fel cum aceasta poate fi declanşată şi de alte activităţi intense. Oamenii cu vârsta între 50 şi 60 de ani intră în categoria de populaţie cu factor crescut de risc de a trece printr-un astfel de episod, care de obicei este unic. În cazul femeii de 54 de ani din Washington D.C., amintirile din ultima zi, înainte de a se prezenta la spital, erau în ceaţă, iar starea de confuzie a început imediat după partida de sex. La fel ca în majoritatea cazurilor de acest fel, testele cu rezonanţă magnetică şi cu computerul tomograf realizate asupra creierului nu au indicat nimic ieşit din comun. Până când a părăsit departamentul de primiri urgenţe al spitalului, memoria aproape îi revenise complet. Cea mai probabilă explicaţie a amneziei, susţin medicii, este că problema nu ar fi la creier, ci la nivelul gâtului. În ianuarie 2010, într-un studiu publicat în revista medicală ”Stroke”, Sebastian Ameriso şi colegii săi au realizat sonograme asupra zonei cervicale la 142 de pacienţi care au suferit, în interval de timp de o săptămână, de amnezie completă temporară. În urma acestui examen, medicii au descoperit că 80% dintre pacienţi aveau o insuficienţă a valvelor din vena jugulară. Această venă, ce coboară de o parte a gâtului, transportă sângele dezoxigenat, folosit de creier, înapoi spre inimă. Valvele acestei vene împiedică fluxul de sânge să se întoarcă la creier, însă dacă aceste valve nu se închid suficient de bine, sângele folosit de creier poate ajunge din nou la sistemul nervos central. Astfel, fără să-şi dea seama, în cazul anumitor activităţi fizice, cum ar fi o partidă de sex sau ridicarea de greutăţi, pacienţii pot determina revenirea sângelui dezoxigenat la creier prin creşterea presiunii interabdominale. Acest procedeu se numeşte manevra Valsalva. Creşterea presiunii în abdomen duce la o creştere a rezistenţei la înaintare a sângelui din jugulară spre inimă, iar dacă valvele jugularei nu se închid complet, sângele poate reajunge la creier. În etapa imediat următoare, sângele sărac în oxigen se adună în venele prin care sângele folosit de creier este îndreptat spre inimă, vene aflate în zona centrală a creierului, zonă extrem de importantă pentru memorie. Rezultatul poate fi amnezia completă temporară, până la reluarea fluxului sanguin normal. Totuşi, această ipoteză nu explică de ce majoritatea pacienţilor nu suferă decât o dată în viaţă un astfel de episod, pentru că aşa-numita manevră Valsalva poate fi repetată inconştient de pacienţi, de numeroase ori.