Eveniment inedit pe litoralul românesc: o replică a unei ambarcaţiuni de război sculptată manual, într-un trunchi de stejar vechi de 150 de ani, de către un grup de cinci istorici, a acostat la Constanţa. Nava este o replică după cele care au aparţinut unor populaţii central europene care au migrat în urmă cu 3200 de ani - în vremea războaielor troiene sau a lui Ramses al III lea - de-a lungul Dunării, prin Marea Neagră, către Asia Mică, înfruntându-se cu flota egipteană. Aceasta poate fi vizitată şi astăzi, fiind staţionată în vecinătatea podului de la Agigea, lângă ecluză. Şeful echipajului şi iniţiatorul proiectului Odysseus, prin care s-a realizat o navă conformă cu imaginea prezentă pe unul din basoreliefurile de la Karnak (Egipt), din timpul lui Ramses al III-lea, este reputatul istoric ucrainean dr. Igor Melnik. Ceilalţi membri ai echipajului sunt: Theodor Rocov - Muzeul de Arheologie din Varna, Bulgaria, Alexander şi Veceslav Ieres Jr. şi Alexei Poliacov din Ucraina.

Prezenţa în oraş a fost salutată, cum era şi firesc, de comunitatea istoricilor autohtoni, care şi-au manifestat interesul şi respectul faţă de acest proiect inedit şi le-au prezentat oaspeţilor muzeele locale.

După ce a studiat Ingineria Navală şi Arheologia în Germania, Igor Melnik este, în prezent, la cel de-al şaselea proiect de acest gen prin care reproduce expediţii la bordul unor nave antice sau medievale. Proiectul actual cuprinde trei segmente desfăşurate pe parcursul a tot atâtor ani. Nava a plecat, anul trecut, din Regensburg, Germania, şi s-a oprit în amonte de Belgrad. Anul acesta şi-a continuat traseul pe Dunăre, trecând prin Sulina, spre Varna, iar anul viitor urmează să navigheze costier spre Troia ( Asia Mică).

„Every 2-3 days, big adrenaline!”. Ambarcaţiunea, realizată de istorici în decursul a două luni, cântăreşte (cu tot cu echipaj) şapte tone, dintre care şase reprezintă doar greutatea lemnului. Deplasarea este asigurată de o singură velă, de 20 metri pătraţi, fabricată din in, iar parâmele sunt confecţionate din fibră naturală impregnată cu bitum. Compromisurile făcute de această expediţie cu secolul nostru sunt determinate doar de siguranţa navigaţiei, astfel că la bord pot fi întâlnite un GPS, un motor de 15 CP şi o staţie radio. „În vremurile antice, circulau nave mici, însă în prezent, apele sunt străbătute de nave gigantice, cu care trebuie să comunicăm. Deplasarea s-a făcut exclusiv pe curentul Dunării şi cu vele, cu excepţia celor aproape 20 de ecluze întâlnite pe traseu şi a Canalului Dunăre-Marea Neagră, unde suntem obligaţi de regulamentele internaţionale să ne deplasăm cu ajutorul micului motor out-bord”, explică Igor Melnik.

Piroga are 10 metri lungime, doi metri lăţime şi poate transporta până la opt oameni. Viteza poate ajunge la trei mile pe oră, pe mare, iar marinarii spun că în unele porţiuni ale Dunării au beneficiat şi de o viteză de 14 km pe oră. „Suntem încântaţi să salutăm Constanţa. Personal, am mai vizitat Constanţa, în urmă cu 22 ani, când m-am aflat tot la bordul unei ambarcaţiuni replică a unui model antic grecesc. Mulţumesc Oceanic Club pentru ajutorul acordat la deplasarea de la Cernavodă la Agigea, pe canal”, a adăugat Igor Melnik. Datorită faptului că chila navei este, practic, sculptată dintr-un lemn, dispune de un pescaj suficient care oferă stabilitate pe valuri. Chiar dacă navighează costier, Melnik declară: „Every 2-3 days, big adrenaline!”, făcând haz de emoţiile şi necazurile provocate de vremea schimbătoare.

„Teoria plus experienţa constituie finalitatea unei cercetări!”. După finalizarea expediţiei, nava va fi transportată la Odessa, unde va fi amenajat un mic muzeu al acestui proiect. „Finalitatea va fi materializată prin scrierea unor cărţi despre astfel de expediţii ale popoarelor antice. Dacă te rezumi doar la studierea bibliotecilor, fără a dispune şi de o experienţă, nu este suficient. Este partea practică a cercetării. Teoria plus experienţa constituie finalitatea unei cercetări!”, a subliniat şeful expediţiei, Igor Melnik. Costurile aventurii nu depăşesc 3000 euro, sumă suportată de Organizaţia Cazacilor din Odessa, iar acţiunea este sprijinită de Primăria şi Muzeul de Arheologie din portul ucrainean. Ambarcaţiunea va rămâne şi astăzi acostată la Constanţa, până ce vremea va favoriza o navigaţie sigură până la Varna, aproape 150 km de-a lungul litoralului. Pe perioada staţionării, echipajul a vizitat Muzeul de Arheologie din Constanţa, unde a făcut şi o donaţie de carte şi Muzeul Marinei. „Am o admiraţie deosebită pentru astfel de oameni, care, în ciuda greutăţilor pe care le întâmpină, reuşesc să moblizeze forţe pentru astfel de proiecte benefice atât pentru omul actual, cât şi pentru ştiinţă, pentru că evidenţiază posibilităţile pe care le aveau popoarele antice în general, dacă analizăm această migraţie care a avut loc în antichitate”, a declarat istoricul Constantin Chera, reprezentantul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie, în timpul vizitei făcute, ieri, la bordul ambarcaţiunii amintite.