Unii îi spun, simplu, „sala pictată”, însă, oficial, fosta sală de protocol a Palatului Comunal - cel de-al doilea sediu al Primăriei Constanţa, realizat între anii 1912-1921 şi transformat din anul 1977, în sediu al Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) -, poartă numele unuia dintre directorii reprezentativi ai MINAC, regretatul dr. Adrian Rădulescu (1932-2000). Nu puţini sunt cei care i-au trecut pragul, uimiţi încă de la intrare de uşa masivă din lemn. Aceeaşi senzaţie persistă şi se accentuează atunci când cei care păşesc pentru prima dată în Aula „Adrian Rădulescu” văd pictura în frescă, ce acoperă impresionanţii pereţi ai sălii. Încăperea mai are o particularitate: răcoarea, care o face binecuvântată vara şi... „temută” în anotimpul rece. Mai mult, de la balconul ei, turiştii au vedere în Piaţa Ovidiu, spre mare. Imaginea poetului latin Publius Ovidius Naso ocupă, de asemenea, un rol important în „povestea în frescă” de pe pereţii aulei.

PICTORII CATEDRALEI, PICTORII AULEI Pictura, dispusă pe cinci „panouri” şi structurată în mai multe registre, a fost realizată în perioada 1966-1968, de doi artişti plastici cu o solidă formaţie de muralişti, Gheorghe Popescu şi Niculina Delavrancea Dona - una dintre cele patru surori-artiste Delavrancea, fiice ale unui tată celebru, scriitor, orator şi avocat neîntrecut, Barbu Ştefănescu Delavrancea. Cei doi au fost solicitaţi de administraţia locală să picteze sala de consiliu a primăriei, după ce, mai înainte, se remarcaseră la malul mării, realizând, în anii ’50, pictura Catedralei „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, în tehnică „al fresco”. Aceasta, realizată iniţial în ulei de marele portretist George Demetrescu Mirea, contemporan cu Grigorescu, necesita o înlocuire totală după ce suferise de pe urma timpului, a renovărilor, războaielor şi bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.

ISTORIA DE LA... OVIDIUS „Fresca istorică ilustrează momentele importante, cu referire la istoria Dobrogei”, a apreciat Mariana Bălăbănescu, ghid al MINAC. „Povestea” începe de pe peretele frontal - primul panou - continuă la dreapta, pe alte trei panouri şi se încheie pe peretele din spate, cu Revoluţia din 1989. Poetul Ovidius, Împăratul Traian şi Arcul de Triumf, regele dac Decebal, la picioarele căruia e reprezentat Monumentul de la Adamclisi, „actul de naştere dăltuit în piatră al poporului român”, potrivit lui Grigore Tocilescu sunt câteva dintre personajele şi simbolurile pe care privitorii le vor descoperi pe primele două panouri.

„Lista” continuă cu împăratul Constantin cel Mare ((panoul de deasupra uşii masive), de numele căruia se leagă oraşul actual, Constanţa, dar şi Edictul de la Milan (313), conform căruia creştinismul devine religie liberă. Mircea cel Bătrân, domn „până la marea cea mare” şi Mihai Viteazul sunt „figurile istorice” care domină al patrulea panou. (Va urma.)