Conacul Brătienilor din localitatea argeşeană Răteşti, deţinut de doi cetăţeni italieni, şi-a găsit cumpărător pe OLX, fiind semnat antecontractul între proprietari şi un bucureştean care a oferit 35.000 de euro. „În primul rând aveţi ocazia să cumpăraţi o poveste. O poveste extraordinară a unei familii de excepţie! O familie adânc împământenită în istoria neamului românesc! Conacul ce a aparţinut istoricului Gheorghe I.I.C. Brătianu este situat în satul Tigveni, comuna Răteşti, judeţul Argeş, cu o suprafaţă de teren de 10.000 mp, opt camere la parter, clădirea nu este locuibilă, se află inventariată în patrimoniul naţional al României la clasa B, terenul şi casa au documente în regulă, cadastru intabulat, studiu geofizică, releveu arhitectural achitat etc., racordată la reţeaua de energie electrică mono şi trifazic, apă curentă la poartă, canalizare proprie, deschidere stradală 65 m, în centrul comunei, vizavi de postul de poliţie, la est biserica ortodoxă a Parohiei Tigveni I Vale Argeş. Preţ: 40.000 euro negociabil - conacul împreună cu terenul aferent, un hectar (...)”, aşa suna anunţul postat pe OLX.

Un bucureştean s-a decis să cumpere conacul, a văzut stadiul în care se află construcţia, s-a înţeles cu italienii şi a fost semnat şi un antecontract de vânzare - cumpărare. "Cumpărătorul este un cetăţean din Bucureşti, un român care a avut curajul să investească în această proprietate, un iubitor al istoriei familiei Brătianu şi un
domn care a insistat şi pe care l-am sfătuit că, dacă nu are prea mulţi bani, nu are rost să cumpere conacul. Vrea să-l restaureze şi să fie şi locuinţa dânsului... după o anumită vârstă vrea să se retragă aici. Momentan locuieşte în Bucureşti şi lucrează la o multinaţională. Actualii proprietari vor să înstrăineze conacul de cel puţin 6 ani. În acest timp au venit foarte mulţi cumpărători, de mai multe naţionalităţi, italieni, francezi, un chinez, grupuri de evrei. Iniţial a fost scos la vânzare cu 60.000 de euro, doar conacul, nu şi clădirea industrială, iar acum a fost vândut cu 35.000 de euro", a precizat Costel Ungureanu, procuratorul familiei Brătianu.

„Cetăţenii străini l-au cumpărat cu un preţ mic, cel mult 15 mii de euro. În acest moment conacul se află într-o degradare cruntă, tavanele sunt căzute, tabla de pe acoperiş e smulsă, iar pereţii au crăpături mari”, a declarat Marin Alexandru, profesor de istorie la Şcoala din Răteşti, fost viceprimar al localităţii.

Conacul Brătienilor de la Răteşti a fost construit în 1925 şi a fost refăcut în anul 1958. „E monument istoric. Averea Brătienilor de la Răteşti a cuprins conacul, mai multe anexe, parc, toate construite în acelaşi timp cu casa. Casa are 8 camere (parter şi o mică mansardă). În anii '50, conacul a fost transformat în Întreprindere Agricolă de Stat. O parte dintre lucrările istoricului Gheorghe Brătianu au fost scrise şi la Răteşti, unde era, pentru el, mai mult o casă de vacanţă. După Revoluţie, conacul a fost lăsat în paragină”, a declarat Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean Argeş. „În 1945, Gheorghe Brătianu a fost expropriat. A rămas doar cu 100 de hectare şi cu conacul. În 1950 (5-6 mai) Gheorghe Brătianu a fost ridicat şi încarcerat. În 1952 a fost deposedat definitiv de moşie. Conacul a fost transformat pe atunci în IAS Răteşti, adică fermă de stat. Ce a reprezentat Conacul din Răteşti pentru Brătianu? Aici a stat soţia lui Gheorghe Brătianu aproape în permanenţă. Era profesor şi avea multe lucrări de făcut, aşa că ajungea la ţară, la Răteşti, mai mult sâmbăta şi duminica. După ce Brătianu n-a mai fost, soţia acestuia şi copiii au plecat în străinătate. După Revoluţie, în '90, fiica lui Gheorghe, Ioana, a reobţinut conacul. În 2009, Ioana a murit, dar prin procuratorul acesteia de la Bucureşti, terenul a fost pus la vânzare. Acest monument ar fi trebuit conservat şi restaurat, dar statul român nu şi-a dat interesul”, a mai precizat Marin Alexandru, profesor de istorie la Şcoala din Răteşti, fost viceprimar al localităţii.

Potrivit sursei citate, preţul unui unui metru pătrat de teren intravilan în zona Răteşti, aşa cum este şi cel care a aparţinut Brătienilor, este de cel mult 1
euro.