O problemă tehnică a împiedicat, ieri dimineaţă, conectarea la Staţia Spaţială Internaţională a capsulei ruseşti Soyuz, lansată în noaptea de marţi spre miercuri, care are la bord trei astronauţi, doi ruşi şi un american. Conectarea capsulei, prevăzută pentru ora 3.04 GMT, a fost amânată pentru noaptea de joi spre vineri (ora 23.58 GMT), cu ajutorul unei proceduri de apropiere mai îndelungate. ”Această decizie a fost cauzată de complicaţiile apărute în funcţionarea sistemului de orientare a vehiculului”, precizează Roskosmos. ”Echipajul are o stare de sănătate bună, parametrii mediului de viaţă din capsulă sunt normali. Echipajul a renunţat la căştile costumelor de astronauţi şi îşi continuă zborul în regim normal”, a subliniat agenţia rusă.

Agenţia spaţială americană NASA a vorbit la rândul ei despre acest incident într-un mesaj publicat pe site-ul ei, precizând că vehiculul rus nu a putut să îşi corecteze suficient traiectoria de apropiere de Staţia Spaţială, miercuri dimineaţă. ”Controlorii de zbor de la Moscova analizează datele pentru a afla motivul pentru care aprinderea celui de-al treilea propulsor nu a avut loc”, a precizat NASA. ”Primele informaţii indică faptul că problema ar fi fost aceasta: vehiculul nu se afla în poziţia corectă sau nu avea orientarea corectă”, a adăugat NASA. ”Cauza nu este deocamdată clară: fie este matematică, fie o problemă de senzori, însă, a priori, este o chestiune de matematică”, a declarat Vitali Lopota, directorul general al RKK Energia, compania care creează şi produce vehiculele Soyuz.

Agenţia spaţială americană nu doreşte totuşi să dramatizeze acest incident, subliniind că procedura de apropiere rapidă de Staţia Spaţială a vehiculelor Soyuz, care durează doar şase ore, este o una nouă, adoptată în martie 2013, în locul procedurii obişnuite, care durează două zile. ”Procedura mai lungă, care implică efectuarea a 34 de rotaţii în jurul Terrei pe orbită de către echipaj, se impune de acum. Această procedură mai lungă de apropiere de Staţie şi de conectare era cea obişnuită până anul trecut”, a subliniat NASA. ”Nu pare să fie o problemă serioasă”, a spus Rob Navias, purtător de cuvânt al NASA, adăugând că nu există niciun pericol pentru echipaj.

Deşi lansatoarele şi capsulele spaţiale Soyuz sunt considerate cele mai sigure din lume, sectorul spaţial rus a înregistrat în ultimii ani o serie de eşecuri. În septembrie 2013, trei astronauţi au revenit pe Terra ”pe nevăzute”, întrucât instrumentele din capsula lor spaţială au încetat să funcţioneze. În aprilie 2013, antena sistemului de apropiere automatizată de Staţia Spaţială a unui vehicul de tip cargo rusesc i-a determinat pe specialişti să îşi facă griji în legătură cu conectarea acestuia, care a fost realizată, în cele din urmă, fără probleme. În august 2011, un vehicul de aprovizionare Progress, care trebuia să ajungă pe Staţia Spaţială, s-a prăbuşit în Siberia, după o defecţiune a lansatorului său Soyuz. După explozia, în iulie, a altui lansator, o rachetă Proton, la decolare, considerată un eşec răsunător pentru acest sector strategic al Rusiei, premierul Dmitri Medvedev l-a concediat, în octombrie, pe directorul Roskosmos, Vladimir Popovkin, înlocuindu-l cu Oleg Ostapenko, pe atunci viceministru al Apărării. Roskosmos, singura agenţie spaţială care este capabilă, graţie lansatoarelor şi capsulelor Soyuz, să trimită astronauţi pe Staţia Spaţială, facturează NASA cu 71 milioane de dolari pentru fiecare astronaut trimis pe staţie.

Deşi criza din Ucraina complică relaţiile ruso-americane, cele două ţări sunt condamnate să se înţeleagă. Cele două agenţii spaţiale, NASA şi Roskosmos, au creat de-a lungul anilor puternice legături de interdependenţă, iar cele mai multe dintre echipajele din capsulele Soyuz sunt alcătuite din cosmonauţi ruşi şi astronauţi americani, aşa cum este cazul şi capsulei TMA-12M aflată pe orbită. În vârstă de 47 de ani, cosmonautul Aleksandr Svorţov, care are la activ două zboruri spaţiale, este comandantul acestei misiuni, în timp ce compatriotul său Oleg Artemiev, de 43 de ani, efectuează cu această ocazie primul său zbor în spaţiu. În 2009, a participat la programul de simulare spaţială „Mars 500”. Colegul lor, astronautul american Steven Swanson, de 53 de ani, a efectuat şi el două zboruri în spaţiu, iar unul dintre acestea a fost marcat de patru ieşiri pe orbită.