● Reacţia sistemului imunitar ● Cercetătorii americani şi canadieni au identificat o proteină care joacă un rol determinant împotriva infectării cu virusul West Nile şi care ar putea avea aplicaţii pentru a controla această boală potenţial mortală la om. O echipă mixtă de cercetători din cadrul universităţilor Yale din SUA şi McGill din Canada a studiat rolul unei enzime, caspază 12, ce activează secreţia de către organism a substanţelor care fac parte dintre reacţiile apărării imunitare în faţa agenţilor infecţioşi. Funcţionarea acestei proteine pentru a combate infecţiile bacteriene a fost studiată deja, dar nu în cazul unei infecţii virale. Proteina caspaza 12 intervine în capacitatea sistemului imunitar de a detecta infecţia virală, recunoscând componentele sale genetice. Acest mod de recunoaştere este indispensabil pentru lupta împotriva virusului West Nile.

Şoarecii fără proteina caspază 12 mor mai repede în urma infectării cu virusul West Nile şi au niveluri mai ridicare de virusuri în sânge decât şoarecii normali, a explicat profesorul de epidemiologie Erol Fikrig din cadrul Universităţii Yale. Rezultatele studiului pregătesc terenul pentru dezvoltarea de compuşi farmaceutici ce pot creşte activitatea caspazei 12, pentru a favoriza eliminarea virusului.

O maladie asimptomatică. Virusul West Nile este transmis în general prin înţepătura ţânţarilor sau transfuzii de sânge. Simptomele grave includ febră mare, dureri de cap, dureri în gât, ameţeli, convulsii, pierderea vederii şi chiar paralizie. Circa 80% dintre persoanele infectate nu prezintă niciun simptom până este prea târziu. Numărul total de infecţii cu virusul West Nile confirmate în România a ajuns la 15, conform datelor furnizate Ministerului Sănătăţii de către Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile şi a rezultatului testelor de laborator de la Institutul Cantacuzino.

Se recomandă populaţiei să evite expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, să utilizeze substanţe chimice repelente de ţânţari, să împiedice pătrunderea ţânţarilor în casă şi să asigure desecarea băltirilor de apă din jurul gospodăriilor, să îndepărteze recipientele de apă stătută. În cazul în care prezintă semne de boală, febră, dureri de cap, astenie, vărsături, tulburări de memorie, dureri articulare sau musculare, sau alte situaţii care survin în 3-7 zile de la o posibilă înţepare de ţânţar, persoana să se prezinte de urgenţă la medicul de familie sau (cei neasiguraţi) la cel mai apropiat cabinet medical.