Atentatele care au afectat grav Europa, începând cu cel de la Nisa, de Ziua Națională a Franței, și continuând cu cele din Germania, au determinat autoritățile din majoritatea statelor bătrânului continent să adopte măsuri mai stricte de securitate, pentru a nu se trezi, la rândul lor, ținte ale teroriștilor islamiști. Este și cazul Austriei, unde autorităţile au dezvăluit că monitorizează sute de islamişti, inclusiv o femeie de origine română, convertită la islam, care ar locui în Viena, relatează publicaţia ”Kronen Zeitung”. Deocamdată nu se știe mare lucru despre respectiva conațională a noastră, decât că aceasta, din prostie sau nu, a postat pe Facebook o poză în care ține o armă de foc. Această imagine, coroborată cu renunțarea la creștinism în favoarea islamului, i-a determinat pe austrieci să fie cu ochii pe ea.
Ministrul austriac de Interne, Wolfgang Sobotka, a atras atenţia că situaţia în materie de securitate în Europa a continuat să se înrăutăţească, începând din ianuarie 2015, când au fost comise primele atentate la Paris, în redacţia revistei satirice ”Charlie Hebdo”. Oficialul guvernamental austriac a dat asigurări că serviciile de securitate au primit echipamente ultramoderne, legislaţia antiteroristă a fost modificată, iar Direcţia Federală pentru Protecţia Constituţiei şi Combaterea Terorismului (BVT) are personal suplimentar. Autorităţile austriece monitorizează aproape 300 de islamişti care au participat la conflictele din Siria şi Irak, dintre care 127 au vârsta până în 25 de ani. Potrivit publicaţiei ”Kronen Zeitung”, printre persoanele care ar fi monitorizate de serviciile de securitate austriece s-ar număra şi o femeie de origine română convertită la islam, care locuieşte în Viena şi care ar fi postat pe Facebook o imagine cu o armă de foc. Nu există alte detalii despre situaţia acestei... presupuse islamiste.
Imigrația și terorismul sunt principalele probleme cu care se confruntă UE, în opinia cetățenilor români, cu mult înaintea situației economice și a nivelului criminalității, arată datele celui mai recent Eurobarometru, publicat în luna iulie, de Comisia Europeană. Peste 31.000 de oameni din 34 de țări și regiuni europene au fost intervievați în cadrul Eurobarometrului pentru primăvara anului 2016. Sondajul a fost realizat în perioada 21-31 mai 2016. Aproximativ 48% dintre aceștia au declarat că imigrația este una dintre cele mai importante probleme cu care se confruntă UE în acest moment, în scădere cu 10% comparativ cu sondajul de opinie similar din toamna anului 2015. Imigrația a fost indicată drept cea mai importantă problemă pentru UE în 20 de state membre, cele mai mari procente fiind înregistrate în Estonia (73%), Danemarca (71%), dar și în Republica Cehă, Letonia sau Ungaria (cu 67% fiecare). În România, 42% dintre respondenți au afirmat că imigrația este cea mai importantă problemă cu care se confruntă UE. Terorismul este a doua cea mai importantă sursă de preocupare, fiind indicată drept o problemă foarte importantă cu care se confruntă UE de 39% din respondenți, în creștere cu 14% față de sondajul anterior, care a fost efectuat la momentul atacurilor de la Paris din noiembrie. Terorismul a fost citat de respondenții din toate statele membre, cu excepția Greciei, iar cele mai mari procente au fost înregistrate în Irlanda și Cipru (cu 50% fiecare), România (49%), Croația (48%) și Luxemburg (47%). În Franța, țara care a fost scena celor mai multe atacuri în ultimele luni, 39% din respondenți au declarat că terorismul este cea mai importantă problemă. În Turcia, unde de asemenea au avut loc recent o serie de atacuri teroriste, 70% dintre respondenți au citat terorismul ca fiind una dintre principalele probleme ale țării lor.
La nivel național, românii rămân preocupați de starea sistemului sanitar și de asistența socială (37%), șomaj (25%) și inflație (24%). Cât privește imaginea Uniunii Europene, 34% dintre respondenți au declarat că au o imagine pozitivă, în timp ce 27% au indicat o imagine negativă. În România, 42% dintre respondenți au indicat o imagine pozitivă în ceea ce privește UE, în scădere cu 15% față de sondajul anterior, în timp ce 14% au afirmat că au o percepție negativă, în creștere cu 5%.