MAI PUȚIN OPTIMISM Majoritatea oamenilor de afaceri (85%) declară că incertitudinile fiscale şi legislative din ultimul an au un impact negativ direct asupra planurilor de investiţii ale companiilor pe care le conduc, conform Barometrului mediului de afaceri românesc, ediţia 2018, realizat de Ernst & Young (EY). Studiul semnalează că numai 13% dintre companii consideră că nu le sunt afectate investiţiile, în timp ce 2% nu pot estima impactul. Totodată, 92% dintre oamenii de afaceri care au răspuns sondajului nu susţin modelul de creştere economică bazat pe consum, iar cei mai mulţi dintre respondenţi (45%) sunt neîncrezători sau foarte neîncrezători în privinţa evoluţiei economiei româneşti în următoarele 12 luni - „Procentul optimiştilor este în scădere faţă de ediţiile anterioare ale studiului, ilustrând un fond de îngrijorare alimentat de creşterea economică bazată pe consum, de presiunile inflaţioniste şi incertitudinile fiscale şi legislative, pentru a numi doar câţiva potenţiali factori care pot influenţa percepţiile oamenilor de afaceri. Avansul economic estimat de Institutul Naţional de Statistică în 2017 s-a ridicat la 7%, fiind stimulat mai ales de creşterea consumului, acesta contribuind cu 6,4% la avansul PIB, în timp ce formarea brută de capital fix a avut o contribuţie de 1,2%. Cele mai multe prognoze de creştere economică pentru 2018 se situează sub 5%: Oxford Economics se aşteaptă la o creştere de 4,8%, Comisia Europeană - 4,5%, FMI - 4,4% si BERD - 4,2%. În acest context, companiile româneşti sunt mai puţin încrezătoare în evoluţia mediului economic local, comparativ cu optimismul exprimat de acestea faţă de evoluţia economiei globale: cererea de produse şi servicii (42% optimism la nivelul economiei locale vs 60% economia globală), profitabilitate (20% vs 35%), stabilitatea pieţelor (15% vs 32%), accesul la creditare (24% vs 40%), evoluţia evaluării companiilor (18% vs 31%) şi investiţiile private (22% vs 41%)“.

CE-I DE FĂCUT Cercetarea arată că cele mai mari discrepanţe apar în cazul stabilităţii pieţei şi evoluţiei investiţiilor, o posibilă explicaţie fiind impactul instabilităţii fiscale şi legislative din România. Aproape toate companiile respondente (99%) susţin necesitatea unei strategii de ţară orientate către o creştere sustenabilă. Un astfel de model ar putea asigura trecerea României din categoria ţărilor cu venit mediu la cea de economie avansată - „Dar politicile publice trebuie adaptate caracteristicilor structurale ale economiei, pentru a evita dezvoltarea unor industrii în lipsa unor fundamente economice. De asemenea, e nevoie ca dezvoltarea infrastructurii de transport să devină o prioritate reală. Un alt factor important este demografia, existând pericolul să îmbătrânim înainte de a deveni bogaţi“. În top trei priorităţi strategice şi de capital pentru consiliile de administraţie şi liderii de companii se regăsesc, conform barometrului, aceleaşi deziderate: accelerarea creşterii organice şi investiţii în operaţiunile existente (74%), eliberarea de numerar şi îmbunătăţirea managementului capitalului circulant (55%) şi transformarea digitală (49%).